Video Comunele din Apuseni cu un număr record de sate. Fiecare cu muntele lui, iar oamenii străbat kilometri până la vecini

Câteva comune din Munții Apuseni numără fiecare cel puțin 30 de sate, așezări pitorești locuite din cele mai vechi timpuri de moți, oamenii muntelui și ai pădurii, care nu s-au putut dezlipi de locurile natale, în ciuda greutăților îndurate de-a lungul secolelor.

Ținuturile din Apuseni sunt accidentate și mai puțin prielnice agriculturii și creșterii animalelor. Sunt însă acoperite de păduri vaste, care au contribuit la dăinuirea numeroaselor mici așezări ale moților, populația băștinașă a regiunii, recunoscută pentru priceperea în dulgherit și construcții de lemn.

Obișnuiți cu traiul aspru de la munte, moții nu s-au putut desprinde în trecut de locurile natale, deși dorința lor de a cutreiera ținuturi întinse provenea dintr-un impuls sufletesc, caracteristic acestei comunități, arăta istoricul Ion Rusu Abrudeanu.

Avram Iancu și Vidra, două comune învecinate din Munții Apuseni, cu o legătură istorică strânsă, au ajuns să cuprindă împreună aproape 80 de sate.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, numărul așezărilor era chiar mai ridicat, dar, în ultimele decenii, scăderea și îmbătrânirea populației i-a făcut pe unii localnici să glumească amar, spunând că aceste două comune din Țara Moților ar putea ajunge să aibă mai puțini locuitori decât sate.

Satele de la poalele Muntelui Găina

În trecut, comunele Avram Iancu și Vidra din județul Alba formau aceeași localitate, Vidra, atestată din 1595. În jurul centrului de comună gravitau numeroase sate locuite de moți, răsfirate în văile adânci, pe culmile domoale și pe pajiștile alpine ale Muntelui Găina – un adevărat centru spiritual al Apusenilor.

„Muntele Găina este numit astfel – spune tradiția – din cauza unei găini de aur care, pe vremea când se lucrau minele din Munții Bihariei, își depunea ouăle de aur într-un cuib așezat pe vârful muntelui. Când locuitorii din Vidra de Sus, aflați la poalele muntelui, atrași de frumusețea nemaipomenită a găinii, au încercat să o prindă, aceasta a fugit și s-a refugiat în jurul minelor de aur de la Roșia Montană. De atunci, se spune că a încetat și lucrul în minele din Munții Bihariei, căci găina din poveste era vâlva băilor și a dus aurul cu ea în locurile unde a zburat”, informa istoricul Ion Rusu Abrudeanu în 1928.

În secolul al XIX-lea, Vidra s-a împărțit în Vidra de Sus, devenită faimoasă ca locul natal al lui Avram Iancu, căruia i-a preluat ulterior numele, și Vidra de Jos, numită în prezent Vidra.

Aveau mai multe localități până în anii '60

În prezent, comunele Avram Iancu și Vidra numără împreună mai puțin de 3.000 de locuitori, dar uimesc prin numărul mare de localități componente.

Mai puțin de 1.400 de oameni locuiesc în cele 39 de sate ale comunei Vidra. Micile localități se numesc: Vidra, Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești și Vârtănești.

Comuna Avram Iancu are circa 1.300 de locuitori și 33 de sate: Achimețești, Avram Iancu, Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara.

Până la organizarea administrativă din 1968, comuna Vidra din Apuseni cuprindea 50 de sate, însă 11 dintre ele au fost desființate sau alipite altor localități. Satele dispărute în 1968 au fost: Bocești, Bordești, Budești, Coroiești, Dănulești, Dole, Drăgoiești, Horgești, Lunca de Sus, Orgești, Rusești și Vitcani. Tot atunci au fost desființate și satele Davidești, Budăi, Hijești, Pârvulești și Tomoțări din comuna Avram Iancu.

„În componența unor comune există unele sate cu mai puțin de 10 clădiri, cu un număr redus de locuitori și fără perspective de dezvoltare. În urma studiului făcut de comisia județeană, ținând cont de consultarea populației și de legăturile tradiționale cu alte localități învecinate, precum și de căile de acces, s-a propus ca un număr de 67 de sate din Alba să fie scoase din nomenclatorul așezărilor rurale și alipite la satele apropiate”, informau autoritățile vremii, în ziarul Unirea, din 1968.

Cele două comune din Apuseni au păstrat un număr mare de sate, având o medie de 40 de locuitori pe sat, dar cătunele mai izolate sunt aproape pustii, agățate pe crestele Apusenilor. Aflate tot în Țara Moților, comunele Bucium, Bistra și Sohodol numără și ele, fiecare, cel puțin 30 de sate.

În Vidra, călătorii pot descoperi Dealul cu Melci, o rezervație paleontologică unde pot fi observate fosile de melci pietrificați, vechi de milioane de ani. Și tot aici se află Cascada Pișoaia, una dintre cele mai populare atracții din Apuseni.

În comuna Avram Iancu, turiștii pot vizita casa părintească a „Crăișorului munților”, aflată în satul Incești, la poalele Muntelui Găina. În apropiere se găsesc orașele istorice Câmpeni (video) și Abrud (video), aflate la 15 kilometri unul de celălalt.

Muntele Găina, faimos pentru „Târgul de Fete”

Muntele Găina a rămas cel mai cunoscut monument al naturii din Țara Moților, fiind de secole locul de întâlnire al localnicilor din Apuseni, care urcau aici, în zi de sărbătoare, din satele din Alba, Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara.

„În cea dintâi duminică după Sân-Petru, liniștea de pe Muntele Găina încetează pentru o zi. Este ziua fantasticului Târg de Fete, în vederea căruia, încă din zorii dimineții, curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile”, relata Ion Rusu Abrudeanu.

Sărbătoarea de pe Muntele Găina (video) a fascinat de-a lungul timpului numeroși autori. Unii au arătat că Târgul de Fete de pe Muntele Găina nu era o târguială propriu-zisă pentru fete, ci o nedeie (adunare) la care moții petreceau, iar tinerii își puteau găsi perechile.

„Făceau acolo târg, unde nu numai că își puteau cumpăra toate cele de trebuință pentru casă, dar junii, totodată, își aflau acolo și mirese, care se înfățișau cu toată zestrea lor, iar un preot, ce întotdeauna se găsea la îndemână, ținea ceremonia cununiei, iar juna pereche se depărta acasă ca bărbat și nevastă. Asta spune tradițiunea. Că va fi fost adevărat, nu știu. Presupun însă că toată istoria târgului de fete se reduce la acea simplă explicațiune: că locuitorii din acei munți, depărtați unii de alții, aveau la aceste târguri prilejul cel mai potrivit de a se întâlni”, relata Iosif Vulcan, în 1878.

Evenimentul tradițional al moților era organizat anual în preajma sărbătorii Sfântului Ilie și era un prilej de întâlnire și petrecere pentru familiile din satele izolate ale Apusenilor.

„Locuitorii munților, fiind toți păstori, stau atât de departe cu locuințele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până ajunge la celălalt. Din această cauză, fetele tinere nu au unde să se ducă, iar tineretul de aici nu se întâlnește decât o dată în an, la Târgul de Fete ce se ține pe Muntele Găina. Femeile măritate se duc la înmormântări, însă fetelor nu le este permis nici măcar aceasta”, explica scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii bogați”.

Comuna Cornereva are 40 de sate

Comuna din România cu cele mai multe sate nu se află însă în Apuseni, ci în Banatul Montan. Se numește Cornereva și are 2.700 de locuitori, care trăiesc în 40 de sate, majoritatea situate în Munții Cernei, unele ca Ineleț și Dobraia, fiind greu accesibile.

Localitățiel comunei din Caraș-Severin sunt Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireșel, Cornereva (reședința), Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Topla, Țațu, Zănogi, Zbegu, Zmogotin și Zoina.