Cum se schimbă BAC-ul pentru cei cu șanse mici de promovare

Absolvenții liceelor tehnologice, unde rata de promovare a Bacalaureatului este foarte mică, ar putea avea mai multe opțiuni de a alege la examenul de maturitate materii de specialitate, studiate la clasă, potrivit ultimului proiect de lege a învățământului preuniversitar. Este vorba despre un examen mai ușor, dar în baza căruia absolvenții nu ar urma să aibă acces decât la o școală postliceală. Disciplinele de examen nu au fost încă stabilite.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că în viitor examenul de maturitate se va plia și mai mult pe fiecare profil, avansând ideea unui Bacalaureat tehnologic. Acesta ar urma să fie susținut de absolvenții liceelor tehnologice, unde din 2009 încoace intră elevii care, tradițional, ar fi mers către școlile de arte și meserii – care nu se finalizau cu Bacalaureat, dar unde absolvenții primeau certificate de calificare profesională.

În acest moment, absolvenții liceelor tehnologice susțin examenul național de Bacalaureat, la fel ca aceia din liceele teoretice, iar rata de promovare a examenului este foarte mică. De exemplu, anul trecut, 42 de licee din România, cele mai multe tehnologice, au avut rata de promovare zero la BAC.

De aceea, prin ultimul proiect de lege a învățământului preuniversitar, se stabilește că Bacalaureatul tehnologic va fi dat de elevii care învață la filiera tehnologică, respectiv la profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului, iar lista disciplinelor din care elevii vor putea alege se va extinde. Practic, se vrea ca acest tip de examen să fie cel mai ușor, însă absolvenții nu vor putea urma o facultate dacă aleg BAC-ul tehnologic. Proiectul de act normativ prevede că una din probele scrise (E1) să se constituie dintr-o disciplină din domeniul de pregătire, iar a doua (E2), dintr-o disciplină relevantă din profilul real. Prin proiectul noilor legi ale Educației nu sunt detaliate aceste discipline, urmând ca acest lucru să fie hotărât în perioada următoare.

O propunere mai veche

Propunerea de a avea un Bacalaureat profesional sau unul tehnologic, pe lângă cel național care se susține în prezent, a fost explicată în trecut de ministrul Ecaterina Andronescu drept o posibilitate pentru elevii din ruta profesională de a avea o diplomă care să le facă mai ușoară angajarea. „Cine vrea să se înscrie la un Bacalaureat naţional, dacă se simte în stare, promovează BAC-ul naţional, are acces în universitate. Cine nu se simte în stare să susţină un Bacalaureat naţional, să susţină un Bacalaureat tehnologic sau profesional şi să aibă acces doar în şcoala postliceală”, spunea ea în acea perioadă. Reamintim că Ecaterina Andronescu este cea care a decis în 2009 desființarea școlilor de meserii, transformându-le în licee tehnologice.

Lucrurile, gândite cap-coadă

În unele țări din UE – Franța și Germania, de exemplu – există mai multe tipuri de Bacalaureat care asigură elevului fie intrarea într-o universitate, fie o bună încadrare pe piața muncii. Însă, în aceste țări, traseul profesional al elevului este stabilit de foarte timpuriu, din clasa a V-a, după numeroase evaluări făcute de specialiști și discuții cu părinții. La noi însă nu există toate aceste lucruri, atrage atenția profesorul Mihai Maci, expert în Educație. „Problema care se ridică la noi este aceea de a nu crea niște neajunsuri pentru elevi dacă aceștia vor să dea la facultate. Pentru că la noi nu există această variantă a învățământului dual – am înțeles că legea actuală o propune – în sensul că elevul care termină un asemenea profil pleacă direct la lucru. Cum erau pe vremuri liceele industriale. Pentru că noi facem tot felul de licee teoretice – la care nu se mai studiază științele de la un anumit moment dat – la clasele de filologie, de sociologie, licee tehnologice, după care ne lovim de o problemă extrem de mare care este a elevilor care termină un asemenea profil și se duc la facultate. Și la facultate se întâlnesc cu un tip de matematică pe care profesorii lor presupun că l-au făcut în liceu. Dar, în realitate, ei nu au făcut-o decât câțiva. Și e o problemă mare pentru ceilalți. Chiar și la profile umaniste se întâmplă asta – la sociologie, de exemplu, la psihologie, unde se lucrează cu aplicații statistice. Dacă cineva vrea să facă o astfel de schimbare, ea ar trebui gândită pe tot lanțul: gimnaziu, liceu, facultate”, explică Mihai Maci.

Prin urmare, ar trebui stabilit cum se poate face astfel încât să nu li se creeze elevilor probleme în condițiile în care ei vor să se ducă la facultate. „Noi avem o problemă cu matematica, cu fizica, cu chimia, pentru că la noi se predau ca în secolul al XIX-lea. Lucrăm de așa manieră încât să pregătim nu-mi dau seama ce savanți în formule matematice sau formule chimice. Morala este că, exceptându-i pe cei care au un talent înnăscut pentru științe, restul nu prea pot urmări. Probabil că ar trebui regândită și programa”, atrage atenția expertul.

Regândirea programei la matematică ar putea să-i mobilizeze pe matematicienii grupați în asociații profesionale puternice în România care pun presiune pe minister. De ce? Pentru că, cu cât e mai încâlcită lecția din manual, cu atât mai mult elevii au nevoie de meditații. „Fiecare ministru trebuie să se confrunte cu asta. Există asociații care-ți pun piciorul în prag dacă tu vrei să regândești lucrurile. Din punctul meu de vedere, ceea ce ar fi cu adevărat util ar fi să se regândească programa, să se simplifice lucrurile și să se includă și alte lucruri în manualele noastre și care țin de descoperiri recente în matematică, unele dintre ele mult mai frumoase și mai intuitive decât ceea ce avem acum. La un nivel de înțelegere adecvat copiilor de liceu. Să se facă aceste lucruri, eventual cu anumite nuanțe, în funcție de profil, nu neapărat să schimbi programa, ci s-o nuanțezi în funcție de profil, până la nivelul clasei a XII-a. Astfel încât elevii să aibă o șansă reală la intrarea în facultate”, mai spune Mihai Maci.

Cum e la alții

În Franța sau Germania, odată stabilit traseul școlar al elevului începând din clasa a V-a, cam acela rămâne. „Nu prea știu dacă la noi ar fi posibil așa ceva. Pentru că noi avem în Guvern oameni care au terminat o profesională și au ajuns să-și dea apoi patru doctorate. Și atunci, dacă ei au putut, de ce să-i discriminăm pe ceilalți copii din țară?”, subliniază Mihai Maci.

Spre deosebire de occidentali, mentalitatea în România este că actul contează. Și nu dacă el are sau nu acoperire. „Și atunci, oamenii vor vrea să aibă toate diplomele cu putință. Și dacă ei vor să le aibă și tu pui un prag peste care nu se poate trece, se ajunge la scandal”, adaugă expertul.

Prima generație de elevi care ar trebui să susțină Bacalaureatul în noua formulă este cea care termină anul acesta clasa a IV-a.

Ce prevede raportul ”România educată”

Bacalaureat diferit este propus și în raportul „România Educată”, al președintelui Klaus Iohannis, unde se folosește termenul de Bacalaureat aplicat. Acesta „include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani)“, se arată în document.

Raportul prevede și un Bacalaureat teoretic, „pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică”. Autorii documentului menționează că „absolvenții rutei teoretice/vocaționale care nu promovează Bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adițională similar cu cel oferit elevilor din filiera profesională care urmăresc obținerea unui Bacalaureat teoretic”.