Clasamentul universităţilor din România 2018. Ce instituţie ocupă primul loc

Clasamentul universităţilor din România 2018 a fost publicat de Asociaţia Cercetătorilor Ad Astra. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este pe primul loc, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti şi de Universitatea Politehnică din Bucureşti. Topul este realizat de mai mulţi specialişti numiţi printr-un ordin al Ministerului Educaţiei, emis în 2016, şi are în vedere cele mai importante nouă clasamente internaţionale.

Metarankingul Universitar-2018 utilizează metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiţi în 2016 de Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru a elabora Metarankingul Universitar-2016.

Prezentul Raport continuă activitatea precedentă şi este publicat cu suportul asociaţiei (fără a angaja însă asociaţia asupra conţinutului, al cărui copyright aparţine autorilor). Toate analizele prezentate în cele ce urmează sunt reproductibile şi pornesc de la datele disponibile pe websiteurile rankingurilor internaţionale ale universităţilor la data de 23 noiembrie 2018.

Metarankingul Universtar-2018

———————————————————————————————————————–

Metarankingul Universitar-2017 

Metarankingul Universitar-2016 

Autorii clasamentului: Daniel David (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Braşov), Bogdan Florian (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative/SNSPA), Silviu Matu (UBB), Adrian Miroiu (SNSPA), Anca Prisăcariu (Waikato Institute of Technology) şi Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din Bucureşti).

Metarankingul Universitar se află la ediţia a treia. Prima ediţie a fost realizată în 2016, sub auspiciile Ministerului Educaţiei Naţionale, cu auditarea internaţională a metodologiei şi cu extensia analizei robusteţii metodologiei în Raportul Think Tank-ului G3A. A doua ediţia a fost realizată în anul 2017, sub auspiciile Asociaţiei Ad -Astra a Cercetătorilor Români.

Câte universităţi sunt în România

În România există 54 de universităţi publice (47 civile + 7 militare) şi aproximativ 47 de universităţi private (38 acreditate + 9 autorizate provizoriu). Scopul Metarankingului Universitar este să identifice care dintre acestea au o minimă vizibilitate internaţională în rankingurile majore ale universităţilor (sunt prezente în cel puţin un ranking inclus în analiză) şi care este impactul lor relativ în aria academică internaţională (prin punctajul obţinut în metaranking).

În lume există mai multe rankinguri internaţionale ale universităţilor. Pentru a avea o imagine comprehensivă a performanţei academice a universităţilor româneşti, acestea trebuie integrate într-un metaranking, după modelul meta-analizelor, care combină datele ştiinţifice de la mai multe studii pentru a extrage concluzii mai robuste.

Demersul metarankingului porneşte de la scorul academic global al universităţii. Scorul academic global este un indicator al stării generale a universităţii, fiind un foarte bun predictor pentru modul în care universităţile îşi ating misiunea specificată în Carta universitară (sau în alte documente de referinţă pentru universitate).

Metodologia:

Urmând metodologia metarankingurilor universitare din 2016 (Andronesi şi colab., 2016) şi din 2017 (David şi colab., 2017), am selectat pentru analiză şi includere în Metarankingul Universitar-2018 următoarele rankinguri internaţionale:

(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (educaţie şi cercetare -

http://www.shanghairanking.com/);
(2) Center for World University Rankings/CWUR (educaţie şi cercetare -
https://cwur.org/);
(3) Leiden Ranking/CWTS (cercetare - http://www.leidenranking.com/);
(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare -
http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/);
(5) QS-Top Universities Ranking/QS (educaţie şi cercetare -
https://www.topuniversities.com/university-rankings);
(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare -
https://www.scimagoir.com/);
o Pentru clasamentul Scimago am folosit indicatorul Rank din lista descărcată de pe
site-ul clasamentului, atunci când au fost selectate doar instituţiile de învăţământ
superior.
(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE (educaţie şi cercetare -
https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings);
(8 University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare -
http://www.urapcenter.org/2018/);
(9) World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare -
https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings).
Limitele rankingurilor individuale în a diferenţia între universităţi (mai ales spre finalul
clasamentelor) sunt reflectate în metaranking.
Integrarea celor nouă (9) rankinguri academice internaţionale s-a făcut după metodologia
metarankingurilor universitare din 2016 şi din 2017 (vezi pentru detalii Andronesi şi colab., 2016
şi David şi colab., 2017):

• (1) În pasul 1, fiecare ranking internaţional al universităţilor a fost împărţit în cinci (5) clase
egale (cvintile), aproximând intuitiv următoarele niveluri: (a) superior, (b) mediu-superior,
(c) mediu, (d) mediu-inferior şi (e) inferior. Deoarece mai multe universităţi se pot afla pe
acelaşi rang, analiza s-a focalizat pe numărul rangurilor, nu al universităţilor:

o Clasa 1 – universităţile incluse în primele 20% din totalul rangurilor incluse în
clasament;
o Clasa 2 –universităţile incluse în următoarele 20% din ranguri (21%-40%);
o Clasa 3 - universităţile incluse între 41% şi 60% din ranguri;
o Clasa 4 - universităţile incluse între 61% şi 80% din ranguri;
o Clasa 5 - universităţile incluse între 81% şi 100% din ranguri

•  În pasul 2, am rotunjit intervalul de grupare în cele cinci (5) clase la un număr întreg,
atunci când numărul de locuri într-un ranking nu a fost multiplu de 5. În rankingurile în
care rangurile au fost prezentate ca interval, am folosit cel mai bun rang, atât pentru a stabili
locul universităţii, cât şi numărul de ranguri în ranking.
•  În pasul 3, am alocat puncte universităţilor, în funcţie de clasele identificate: 5 puncte
– Clasa 1; 4 puncte – Clasa 2; 3 puncte – Clasa 3; 2 puncte – Clasa 4 şi 1 punct – Clasa 5.
Punctele acumulate astfel de universităţile româneşti au stat la baza ierarhiei în
Metarankingul Universitar-2018.