Începe construcţia super-laserului de la Măgurele. Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului ELI
0Comisia Europeană (CE) a aprobat sprijinul pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre. Contribuţia financiară din partea UE ar urma să provină din fondurile structurale, investiţia ajungând la aproximativ 180 de milioane de euro, se arată într-un comunicat al CE.
UPDATE 15.52 Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că lucrările de construcţie la facilităţile laserului ELI-NP de pe platforma Măgurele vor începe în prima parte din anul 2013.
Citeşte mai multe aici: Orban spune că lucrările pentru construcţia laserului ELI încep în 2013
Decizia de azi, 18 septembrie, a Comisiei Europene aprobă contribuţia Fondului european de dezvoltare europeană (FEDER) pentru prima etapă a proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics), care se va desfăşura pe perioada 2012-2015. Costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane de euro.
Construcţia laserului de la Măgurele, care va fi şi cel mai puternic din lume, face parte dintr-oiniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, scopul fiind crearea unui consorţiu de cercetare european de avangardă.
„Partea proiectului aprobată astăzi va fi implementată în România. Denumită ELI-NP, aceasta va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, carevor includedomenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive“, se mai precizează în comunicatul CE.
Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a afirmat că „acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea. Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent“.
Proiectul urmăreşte să promoveze cercetarea naţională şi europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.
Comisarul Hahn a adăugat: „Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune“.
În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE, în cadrul strategiei susmenţionate. Se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ajutând ţara să elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi să favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Totodată, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovării.
Partea investiţiei acoperită de UE este pusă la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat „Creşterea Competitivităţii Economice“ din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER). Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi, oferind ţării un avantaj competitiv şi dându-i impulsul necesar pentru o creştere inteligentă, se mai arată în comunicatul CE.
Operaţional în 2015
ELI-NP este o parte a proiectului „Extreme Light Infrastructure“, care a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructuri de cercetare de înaltă prioritate pentru Europa. Proiectul este cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere - în aprilie 2011, Comisia a aprobat deja o finanţare în valoare de 236 de milioane EUR pentru primul pilon al ELI în Republica Cehă.
Pe perioada implementării proiectului (2010-2016), reprezentanţi din ţările gazdă (Republica Cehă, România şi Ungaria) vor constitui un consorţiu pentru o infrastructură de cercetare europeană. Acest consorţiu va fi prima reţea multidisciplinară paneuropeană consacrată cercetării potenţialului tehnologiei laser de vârf.
Organizaţia care se află la baza proiectului este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH); ELI-NP va fi implementat în zona Măgurele (la sud de Bucureşti) şi se preconizează că acesta va fi operaţional în 2015.
La ce foloseşte laserul
Super-laserul de la Măgurele va putea fi folosit, printre altele, în domeniul deşeurilor nucleare. Folosind cel mai puternic laser din lume, cercetătorii vor putea transforma, prin iradiere, nucleele radioactive în nuclee cu un timp de neutralizare mai mic. O altă aplicaţie ar putea fi în medicină, laserul putând facilita producerea de radioizotopi de mare importanţă în medicină. Radioizotopii (produsele radiofarmaceutice) servesc la diagnosticarea şi tratarea neinvazivă a unor boli grave şi des întâlnite, precum cancerul sau bolile cardiovasculare.