Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
0Dacă lumea tenisului ne oferă, anual, patru Grand Slam-uri, Australian Open, French Open, Wimbledon și US Open, în lumea atletismului există șase maratoane majore care reprezintă „Everestul“ oricărui alergător de anduranță.
Trei dintre curse se țin în prima parte a anului, Tokyo (3 martie 2024), Boston (17 aprilie) și Londra (21 aprilie), în timp ce ultimele sunt pentru sezonul de toamnă, găzduite de Berlin (29 septembrie), Chicago (13 octombrie) și New York (3 noiembrie). Dacă la noi aceste curse trec neobservate, în schimb, în Occident și SUA, ele sunt întoarse pe toate fețele! Pentru că maratonul (42,195 de kilometri) e proba-regină a atletismului, iar numărul celor care își propun, anual, să cucerească această distanță înfiorătoare e pe un trend crescător la nivel global. De pildă, anul acesta, la Paris, s-a atins un record: 54.175 de alergători au trecut linia de sosire! 46 la sută dintre ei s-au aflat la prima lor participare pe această distanță. Iar 31 la sută dintre ei au călătorit până la Paris din afara Franței, ca să alerge la acest maraton.
Având în vedere aceste cifre, e lesne de înțeles de ce marile branduri au alocat, în ultimii ani, resurse uriașe pentru fabricarea încălțărilor de alergare. Vorbim despre ridicarea unor laboratoare sportive în care specialiștii în domeniu lucrează cot la cot cu alergătorii de elită și cei amatori, înainte de lansarea unui model pe piață. De obicei, etapa de testare durează cel puțin un an, perioadă în care modelul la care se lucrează e folosit de voluntari, cu stiluri diferite de alergare. În funcție de evaluările lor, se fac ajustările necesare în laborator.
Marea miză: viteză
Pe fondul acestui boom tehnologic, la ora actuală, există o gamă foarte variată de încălțări de alergare, cum probabil n-a existat niciodată în istoria acestui sport. Împărțite pe categorii, avem modele dedicate:
*alergărilor lungi din perioada de pregătire.
*alergărilor ușoare / de recuperare.
*alergărilor de viteză în care se fac „bucăți“ scurte la intensitate maximă.
*curselor pe diferite distanțe, cu placă de carbon în talpă.
La această ultima categorie se dă de câțiva ani, de prin 2015, o bătălie crâncenă între marile branduri ale industriei sportive. Miza e punerea pe piață a unor modele care să îmbunătățească viteza. Ceea ce s-a și reușit. Dovadă și faptul că s-au „ras“ minute bune, dacă ne uităm la recordul mondial al probei de maraton, atât la masculin, cât și la feminin. Tabelul alăturat reflectă acest lucru.
„Ciudățenia“ de la Boston: încălțări fără șireturi!
Revenind la cele mai recente maratoane majore, cel de la Boston tocmai a creat o veritabilă frenezie mediatică în presa de specialitate. Pentru că aici s-a înregistrat o premieră-bombă! După mulți ani, primele trei clasate din proba feminină n-au avut în picioare nici Nike, nici Adidas. Vorbim despre brandurile care dau „ora exactă“, în mod tradițional, pe acest segment al încălțărilor de cursă. La Boston, cele trei fete care au ajuns pe podium au fost echipate de alte branduri:
1. Hellen Obiri (Kenya, 34 de ani) – 2 ore, 22 de minute și 37 de secunde - On Cloudboom Strike
2. Sharon Lokedi (Kenya, 30 de ani) – 2 ore, 22 de minute și 45 de secunde - Under Armour Velociti Elite 2
3. Edna Kiplagat (Kenya, 44 de ani) – 2 ore, 23 de minute și 21 de secunde - Puma Deviate Nitro Elite 3
Abia pe următoarele poziții s-au situat fete încălțate de Adidas și Nike, iar în Top 20 au pătruns și atlete cu Asics, Brooks și Xtep în picioare. Cele mai fascinante încălțări au fost însă purtate de câștigătoarea cursei, Hellen Obiri. „Ciudățenia“ de la firma elvețiană On s-a remarcat, în primul rând, prin faptul că n-are șireturi. În plus, vine cu un soi de ciorapi în jurul gleznei. Acest model e, deocamdată, un prototip, indisponibil pe piață pentru „muritorii de rând“. Cu siguranță însă, în momentul lansării, va exista o cerere mare pentru el, așa cum se întâmplă mereu cu încălțările care vin cu ceva nou.
Viteza costă și vine cu pericolul accidentării
Marele avantaj al pantofilor de cursă constă în propulsia oferită alergătorului. Se spune că astfel, când încălțările te aruncă în față pur și simplu, un sportiv de elită își poate reduce consumul de energie cu până la 4 la sută în timpul unui maraton.
Trebuie să reținem însă două aspecte cruciale! În primul rând, acest beneficiu apare în cazul celor care sunt în stare să alerge tare! Abia atunci se simte efectul plăcii de carbon care te propulsează. Ce înseamnă să „fugi tare“? Specialiștii spun că „viteziștii“ sunt cei în stare să ducă măcar un ritm de 4 minute și 17 secunde pe kilometru. De pildă, acum la Boston, românul Alexandru Corneschi (32 de ani), sportiv de elită, a parcurs fiecare kilometru cu o viteză medie de 3 minute și 13 secunde. Așadar, un astfel de alergător poate valorifica la maxim potențialul unor încălțări de cursă.
În schimb, în cazul amatorilor care se apropie de 6 sau 7 minute pe kilometru, pantofii de cursă devin chiar periculoși! Pentru că sunt destul de instabili și pot cauza entorse în timpul alergării. Apoi, aceste modele, ca să fie cât mai ușoare – de obicei, cântăresc între 190 și 240 de grame! – au o cantitate mai mică de spumă în talpă. Această spumă e, practic, amortizorul care reduce impactul asfaltului asupra articulațiilor în timpul alergării. La încălțările de cursă, mușchii și articulațiile sunt, așadar, mai expuse în timpul efortului. De aceea, nu e recomandat ca astfel de modele să fie folosite în timpul antrenamentelor.
Nu în ultimul rând, pantofii de cursă au o durabilitate mai mică. Și costă foarte mult. Din ce în ce mai mult! Începând de anul trecut, cam toate modelele lansate au prețul de pornire de 250 de dolari. Și unele ajung chiar la 300. La acest capitol, Adidas a șocat, punând în vânzare un model de... 500 de dolari!
Ceea ce arată potențialul comercial al acestui segment, al pantofilor de cursă, e că, de fiecare dată, noile modele se și vând ca „pâinea caldă“, în ciuda unor prețuri exorbitante.