Planul Coaliției pentru aderarea la Schengen cât mai repede. Cum arată scenariile | INTERVIU

0
Publicat:

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul” despre scenariile de lucru privind pregătirea aderării României la Schegen, preferabil printr-un vot dat în decembrie 2023.

Victor Negrescu alături de Marcel Ciolacu și Pedro Sanchez (premierul Spaniei) FOTo Arhivă Negrescu

Ce șanse sunt să fie discuții preliminare la acest JAI privind aderarea României la Schengen, în condițiile în care în program figurează tema generală a spațiului de liberă circulație?

Se va vorbi despre eforturile făcute de țara noastră pe această temă, modul cum am implementat Proiectul pilot pe care îl desfășurăm împreună cu Comisia Europeană, în ceea ce privește protecția frontierei externe. Dar, de asemenea, vom sublinia necesitatea unei decizii cât mai rapide în ceea ce privește aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație. De altfel, toată lumea se uită la luna decembrie, când vom avea o altă reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, când ar putea exista un nou vot privind extinderea zonei de liberă circulație.

Pentru că acel Consiliu JAI s-ar realiza după alegerile din Olanda și, de principiu, doar Austria s-a mai opune extinderii zonei de liberă circulație. Aici, în Parlamentul European, a existat o dezbatere despre Schengen, despre noi componente tehnice privind zona de liberă circulație. În intervenția mea din plenul Parlamentului European am solicitat în mod expres să avem o decizie rapidă. Am menționat faptul că în bugetul pe anul viitor am solicitat chiar eu responsabil de subiect, alocarea de resurse financiare pentru a permite această extindere începând cu anul viitor și am cerut vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Schinas (n.r. – Margaritis Schinas) să ne susțină până la capăt în această direcție.

Discuții cu oficialii din Austria

Urmează în perioada următoare întâlniri între Comisia Europeană și oficialii din Austria. De asemenea, urmează o serie de discuții la nivel înalt, formale și informale, cu cancelarul austriac, în speranța că Austria își va flexibiliza poziția. Și sperăm în continuare la un vot pozitiv pentru țara noastră până la finalul acestui an.

Așadar, tot acest demers politico-diplomatic va fi accentuat în următoarele săptămâni?

Cred că este o responsabilitate și a instituțiilor europene, și a partenerilor noștri europeni să accelereze eforturile diplomatice și politice. Este, de asemenea, o responsabilitate a Grupului popularilor europeni, din care face parte cancelarul austriac, să rezolve această problemă politică. De fapt, dreapta europeană blochează România de un an de zile. În același timp, la nivel național noi, și reprezentanții Guvernului, dar și noi în Parlamentul European, suntem în dialog cu partenerii noștri. Există discuții permanente și consistente, și cu președinta Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului, și cu reprezentanții statelor membre și cu principalii oficiali din capitalele europene, ca să creăm premisele unui vot pozitiv.

În această logică, urmează în luna noiembrie  să votăm în Parlamentul European un raport pe care îl coordonez prin care, practic, definim juridic obligația ca vetourile să fie justificate cu argumente legale. Asta va pune Austria în imposibilitatea de a aplica un nou veto fără argumente juridice temeinice. Asta înseamnă că acționăm pe toate palierele și încercăm să creăm un toate circumstanțele pentru un vot pozitiv.

Dacă nu va fi un nou vot în decembrie, ce va însemna pentru România, pentru că știm că vine un 2024 cu alegeri peste tot, inclusiv în Austria fiind și alegerile generale, pe lângă europarlamentare?

Sunt mai multe scenarii de lucru.  Scenariul optimist, constructiv e cel în care în luna decembrie vom avea un vot pozitiv pentru țara noastră, prin care România intră în Schengen. Vom afla acest lucru cu câteva săptămâni înainte de acel Consiliu de Justiție și Afaceri Interne, pentru că documentele care se discută în Consiliu sunt discutate în prealabil, în reuniunile ambasadorilor (n.r. – statelor membre la UE) sau în reuniunile tehnice specifice zonei Schengen. Un al doilea scenariu este cel în care vom avea un vot negativ: veto sau o procedură juridică prin care aderarea e blocată. În contextul acesta se evaluează ce soluții de atac are România. Așa cum spunea prim-ministrul Marcel Ciolacu, țara noastră ar putea chiar ataca la CJUE un nou blocaj. Am putea face acest lucru în parteneriat cu Comisia Europeană sau Parlamentul European, care în trecut au mai mers la CJUE inclusiv pe subiectul Schengen. Așadar, am avea un demers european, de a combate eventualul veto sau un blocaj.

Cu ce propunere vin popularii europeni

Al treilea scenariu posibil e cel prin care avem un vot pozitiv, cu un calendar mai lung de aderare. Să ofere în cadrul unui vot sau document oficial o perspectivă de aderare la Spațiul Schengen, fie o aderare în două etape în cursul anului viitor, fie o aderare începând cu 1 ianuarie 2025, ca să scăpăm de perioada electorală. E un scenariu care e vehiculat cu insistență de popularii europeni, dar nu e sigur. Putem să avem un document și la finalul zilei să nu se întâmple, dar e o posibilă variantă, care ar putea să fie discutată în perspectiva lui decembrie.

Și, bineînțeles, avem și această posibilitate să nu fie niciun fel de vot sau discuție. Dar nu cred că ne aflăm azi în această variantă. Cred că mai degrabă mergem spre un vot sau unei discuții aplicate, ca să ieșim de acolo cu o concluzie. Cel puțin așa am primit semnale de la oficialii europeni și cred că noi trebuie să punem presiune în așa măsură încât în decembrie să fie o discuție serioasă cu o concluzie clară. România a făcut tot ce putea să facă. Acum avem nevoie de o rezolvare europeană și de o implicare a decidenților europeni plus o deblocare a dreptei europene care ține România la porțile spațiului Schengen.

O eventuală amânare ar da apă la moară partidelor populiste și extremiste din România?

Trebuie să spun că cea mai bună șansă a României la spațiul Schengen s-a pierdut anul trecut. Și cred în continuare că cei responsabili nu au gestionat într-o manieră adecvată procesul de aderare, care s-a pierdut pe ultima sută de metri, din neatenție, lipsă de coerență și sunt din nefericire multe persoane implicate în acel eșec. Acum încercăm o a doua carte, cu șanse mai mici. Suntem mai aproape de alegerile europene, sunt mai multe tensiuni, se discută intens despre migrațiune, chiar la JAI-ul de acum se discută subiectul migrației cu cel despre Schengen. E clar că o amânare fără o perspectivă europeană, înseamnă o amânare pentru după europarlamentare. Evident că în prima parte a anului viitor, în contextul alegerilor europene, va fi greu să fie o decizie fermă. De aceea, eu aș prefera să avem o claritate de acum, din decembrie, chiar dacă ar fi apoi o perspectivă ulterioară de aderare. Să fie lucrurile certe și precise.

Dacă nu vom adera  sau nu vom avea o perspectivă clară până la alegerile europene, evident populiștii vor folosi acest lucru. Însă țin să precizez un aspecte. Cu populiști sau fără populiști în PE, România nu e mai aproape de aderarea la Schengen. Dacă avem aici în PE persoane care fac live-uri sau se pun pe Tik Tok nu înseamnă că România va adera la spațiul de liberă circulație. Din nefericire, a trimite aici extremiști, va confirma din argumentele false prezentate până în acum de reprezentanți ai Austriei. România a mai trimis politicieni din PRM, PNG – nu au făcut nimic aici. Populiștii vor alimenta un curent anti-european, folosindu-se de o nouă amânare. Dar trebuie să spun că prietenii extremiștilor din România sunt cei care ne blochează și în România și la Bruxelles. La Bruxelles am avut două rezoluții privind aderarea la Schengen. De fiecare dată reprezentanții partidelor extremiste, din care fac parte și AUR și SOS, au votat împotriva României. Mai mult, la lansarea AUR au fost trei eurodeputați care au votat împotriva aderării României la Schengen. Și au fost chiar vocali privind România. În Austria, Guvernul de dreapta justifică opoziția la România spunând că dacă dau drumul la libera circulație, extrema dreaptă va câștiga teren.