Când să îţi arăţi outoftheboxismul?

Pentru nouă din zece posturi, companiile şi organizaţiile, în general, nu au nevoie de oameni cu o personalitate foare puternică, independentă, cu multă originalitate, creativitate, gândire şi atitudine out of the box, trăsături care adesea mai mult încurcă decât aduc bine la locul de muncă.

Dar poţi scrie aşa ceva într-un anunţ de recrutare? Sigur că nu poţi! În nouă din zece anunţuri, dimpotrivă, eşti obligat să scrii doar ce dă bine în public, nu ceea ce chiar ai nevoie, în realitate. Nu a fost aşa întotdeauna, după cum se ştie. Sau nu la nivelul acesta, oricum. Însă presiunea socială, şi presiunea angajaţilor, înainte de toate, au dus lucrurile până aici. Oamenilor le place luciditatea, o pun în lista cu lucrurile bune în viaţă. Dar numai când le spune ceea ce le place lor să audă. Dacă nu, o mută imediat în cealaltă listă.

Cum cred oamenii că trebuie să fie un angajat, ce calităţi trebuie să aibă şi cum să fie? Păi, cele despre care ei citesc în anunţuri şi în articolele motivaţionale de pe Internet, desigur! Şi ce fac? Îşi pun mintea la contribuţie, incercând să găsească semnale pe care să le trimită angajatorului, ca să-i arate că ei sunt out of the box! Îşi fac CV-uri fistichii, fac adesea lucrurile pe dos ca să îşi exhibe personalitatea şi originalitatea. Şi ce se întâmplă dacă angajatorul interpretează corect semnalele primite (şi aşa face, din cate am observat eu)? Nu cred că este prea greu de ghicit.

Angajatorii au nevoie, totuşi, din când în când, de angajaţi foarte creativi, originali, out of the box. Dar unii care să ştie bine cum funcţionează un business, totuşi, care să înţeleagă regulile şi procedurile. Şi să le respecte, mai ales, atunci când chiar trebuie să le respecte. Dacă există vreun angajator care să nu le vrea pe acestea toate la un loc, simultan adică, atunci e o mare excepţie, care nu are vreo relevanţă.

Dilemă, deci, pentru candidaţii din grupa minusculă a acelora unu din zece, care trebuie să transmită semnale (aparent) contradictorii: pe care să le transmită la început, încă din faza de CV sau de prim contact? Pe cele cu originalitatea sau pe cele cu conformismul organizaţional? Am făcut un mic sondaj pe acest subiect acum câteva săptămâni, şi rezultatele au fost cele aşteptate: majoritatea au spus că e bine să-ţi arăţi outoftheboxismul încă de la început...

Dar eu le recomand să facă invers, totuşi, celor care mă întreabă. În primul rând, să calculeze bine cam care este balansul dintre outoftheboxism şi conformism pentru jobul respectiv. Apoi, oricare ar fi rezultatul calculului, să-şi arate originalitatea ceva mai târziu, în timpul interviului, şi oarecum controlat şi gradual, nu teatral, de la început. E mai sănătos să îl analizezi mai întâi pe recrutorul sau angajatorul cu care stai de vorbă, nu să presupui tu că el apreciază originalitatea oricând şi în orice context. Riscul să deranjezi prin outoftheboxism e semnificativ mai mare şi cu consecinţe mai serioase decât deranjul prin conformism!

Sigur, dacă eşti atât de sigur pe tine şi l-ai citit şi pe Amotz Zahavi, acţionezi cu toată dezinvoltura şi la inspiraţie, încă de la început, cu şanse bune de reuşită. Însă joburile acestea sunt rare, nici măcar între acelea unu din zece. Iar candidaţii care l-au citit pe Amotz Zahavi încă şi mai rari…