Atitudinea ţărilor din Golf faţă de conflictul din Siria şi faţă de refugiaţi trebuie înţeleasă în paradigma arabă

„Celor care afirmă în septembrie 2015 că statele din Golf nu ajută refugiaţii din Siria, le-aş recomanda o mai bună informare şi înţelepciune în formularea opiniilor. Face parte din politica externă a Statelor din Golf să urmărească evenimentele din lumea arabă şi să încerce atenuarea conflictelor şi eliminarea extremismului.”, este de părere Marcela Ganea, reprezentant local al agenţiei de presă a Emiratelor Arabe Unite.

„În 2011 sperau o calmare rapidă a conflictului în Siria, aşa cum se întâmplase cu celelalte ţări arabe în valul care s-a numit Primăvara Arabă, dar nu a fost aşa, şi politicile faţă de Siria au devenit mai diverse. În ianuarie 2013 s-a organizat de către ONU prima conferinţă a Donorilor pentru Siria  în Kuweit unde s-au luat angajamente de ajutor  umanitar de peste  $1,5 miliarde, din care doar Kuweit , Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită se angajau la $ 300 milioane, iar alte 77 organizaţii caritabile locale, regionale şi internaţionale precum şi donori privaţi se angajau la $ 182 milioane. În ianuarie 2014 a avut loc a doua conferinţă, iar în martie 2015, a treia. EAU rămâne până în prezent cel mai mare contributor la ajutoarele date refugiaţilor sirieni”, susţine Marcela Ganea, jurnalistă în Emiratele Arabe Unite.

Geopolitics.ro: Cum s-a concretizat ajutorul?

Marcela GANEA: EAU de exemplu, începând cu 2011, au furnizat peste $1,1 miliarde ajutor umanitar poporului sirian: $167 milioane pentru alimente, $155 milioane ca ajutor pentru diverse sectoare de activitate economică, $88 milioane pentru asigurarea de adăposturi, $78 milioane pentru asistenţă medicală, $64 milioane pentru coordonare şi suport, $23 milioane pentru apă şi servicii sanitare, $4 milioane pentru educaţie, iar $38 milioane către Programul pentru Hrană al UNICEF începând cu ianuarie 2014. $6 milioane au mers către OCHA şi UNHCR pentru taberele de refugiaţi şi $2 milioane către IRC pentru refugiaţii sirieni din nordul Irakului. În septembrie 2015, ajutor umanitar din partea Semilunii Roşii din EAU şi a Fundaţiei Khalifa bin Zayed Al Nahyan a ajuns la 1 milion de refugiaţi din Kurdistanul irakian provenind din Siria şi Irak.

În martie 2013 s-a deschis tabăra de refugiaţi Mrajib Al Fhood din Iordania, la 80 km de Amman, cu capacitate totală de 10.000 de persoane, care a costat $10 milioane şi este gestionată de Semiluna Roşie din EAU. Guvernul EAU a colaborat cu guvernele Marii Britanii şi Norvegiei pentru a asigura educaţie copiilor din tabără şi a cheltuit $53,5 milioane pentru a asigura funcţionarea taberei. EAU au finanţat şi spitalul de campanie Al Mafraq la 80 km nord de Amman, la graniţa cu Siria, proiect comun EAU-Iordania. În august 2015 spitalul avea înregistrate 483.000 cazuri medicale rezolvate.

Semiluna Roşie din EAU a asigurat ajutoare refugiaţilor sirieni din Liban din oraşele Koura, Qalamoun şi Kefraya. 

De la începutul conflictului din Siria, Semiluna Roşie din EAU au furnizat ajutor în valoare de $602,4 milioane tuturor refugiaţilor sirieni din ţările învecinate Siriei.

Ajutoarele furnizate au fost personalizate în funcţie de nevoi. Astfel, EAU a trimis vaccinuri contra poliomielitei, materiale specifice supravieţuirii pe timp de iarnă, şi materiale necesare refugiaţilor şi strămutaţilor. Se estimează 2,3 milioane sirieni refugiaţi în ţările vecine, 6,5 milioane strămutaţi şi în total 9,3 milioane au nevoie de ajutor umanitar.

În septembrie 2013, EAU şi Germania au înfiinţat Syria Recovery Trust Fund al cărui scop era sprijinul pentru reconstrucţia Siriei şi la care EAU au contribuit cu $15 milioane, iar în 2015, EAU şi Germania, împreună cu alte 27 de state, au înfiinţat grupul de lucru Stabilisation of the Global Coalition to Counter Daesh, o coaliţie internaţională de luptă împotriva pericolului ISIS, din care face parte şi România.

Geopolitics.ro: De ce nu există transparenţă în ce priveşte ajutorul furnizat?

Marcela GANEA: Pot să vă spun că orientalii fac daruri în mod diferit de occidentali, au un mod foarte discret şi subtil. Mie nu mi se dau daruri în mână, ci mi se strecoară subtil în camera de hotel, atunci când sunt plecată, însoţite de cartea de vizită a persoanei respective. Mi se pare cel mai rafinat mod de a face daruri. În plus, nu valoarea darului contează, ci oportunitatea şi specificul său. Cam aşa este şi cu ajutorul dat refugiaţilor. Rafinamentul nu înseamnă lipsă de transparenţă. Ţările din Golf au altă cultură de a face daruri şi de a ajuta. Aşa cum spunea  Maysa Jalbout, cercetător la Centrul pentru Educaţie Universală al Brookings Institution şi fostă directoare a Fundaţiei umanitare Regina Rania din Iordania: „Suntem departe de a înţelege cu adevărat modalităţile prin care lumea arabă şi, mai ales, ţările din Golf, fac actele de caritate. Donorii sunt motivaţi de multe motive, fie religioase, fie personale, fie filantropice…”.

După prima conferinţă a donorilor din Kuweit din 2013, Prinţul Moştenitor din Abu Dhabi, Şeicul Mohammed bin Zayed Al-Nahyan, anunţa că EAU vor da direct ajutorul poporului sirian, şi nu prin intermediul Naţiunilor Unite. 

Interpretarea poziţiei statelor din Golf faţă de conflictul din Siria nu se face în paradigmă occidentală. Cei care nu sunt familiarizaţi de la faţa locului cu modul în care gândeşte Golful, cu preocupările de politică externă şi de securitate ale Golfului şi cu modul în care acordă ajutor şi îşi ajută confraţii ar trebui să se abţină de la a emite opinii. Distanţa de locul evenimentelor, necunoaşterea faptelor şi stereotipurile de gândire ne afectează în judecăţile de valoare.

Geopolitics.ro: Există deci foarte mulţi refugiaţi care au rămas în zona Orientului Mijlociu şi sunt ajutaţi de ţările bogate din Golf?

Marcela GANEA: Cifrele se ştiu deja, Turcia a primit 2 milioane, Liban, 1,5 milioane, Iordania 600.000, aproape 300.000 în EAU au primit deja rezidenţă…Toate ţările care au primit refugiaţi sunt ajutate de Golf cu bani. Sumele acordate plasează deja EAU printre primii 20 donori internaţionali, printr-o multitudine de instituţii, coordonate de Ministerul Cooperării Internaţionale – MICAD, peste 40 de entităţi private şi publice din EAU, cum ar fi Abu Dhabi Fund for Developpment, Semiluna Roşie a EAU, Fundaţia  Khalifa Bin Zayed Al Nahyann şi altele… În plus, EAU asigură logistică agenţiilor Naţiunilor Unite şi altor entităţi umanitare internaţionale pe gratis şi asigură expediţii internaţionale către zonele afectate de dezastre în termen de 48 de ore.

Kuweit a găzduit conferinţe pentru potenţialii donori în scopuri umanitare. Deşi cifrele exacte ale ajutoarelor acordate de Kuweit nu sunt cunoscute exact, se ştie că a acţionat de asemenea cu scopuri umanitare. Conform declaraţiilor Diwan-ului kuweitian, la prima Conferinţă a Donorilor pentru Siria în ianuarie 2013 Kuweit a promis donaţie de $300 milioane refugiaţilor, iar la a doua Conferinţă a Donorilor pentru Siria în ianuarie 2014, $500 milioane în timp ce Qatar s-a angajat la donaţie de $60 milioane.

Concomitent, statele din Golf acţionează pentru anihilarea facţiunilor teroriste şi extremiste care instigă la violenţă şi război în regiune, lucru de altfel declarat cu orice ocazie de către oficiali. La cea de-a treia Conferinţă a Donorilor pentru Siria în martie 2015, reprezentantul Turciei a cerut nu doar ajutor pentru refugiaţi, ci şi înlăturarea cauzei.

Geopolitics.ro: De ce nu primesc ţările din Golf refugiaţi?

Marcela GANEA: Atitudinea ţărilor din Golf faţă de refugiaţi trebuie înţelese în paradigma arabă, nu raportat la judecăţile de valoare şi mentalitatea occidentală, iar opiniile trebuie exprimate numai după o informare prealabilă privind date şi fapte. Ţările din Golf sunt ţări tinere, cu doar 40-50 de ani de la înfiinţarea ca state independente, cu 1,2 milioane locuitori (Kuweit) şi maximum 2,8 milioane (EAU) locuitori, şi sunt obişnuite să primească expaţi, nu refugiaţi sau migranţi. Nu au istorie şi tradiţie cu refugiaţi şi migranţi, ci doar cu expaţi specializaţi, şi asta în condiţii legale de muncă bine definite pentru a asigura menţinerea economiilor respective la cele mai înalte standarde.

Sincer, dacă aţi cunoaşte exact cum arată ţările din Golf şi instituţiile lor, v-aţi da seamă că pur şi simplu nu ar avea cum să gestioneze miile de refugiaţi în Golf! Nu au experţi, nu au spaţii amenajate pentru asta… Au doar banii pentru ajutoare, pe care deja îi dau, asta este evident.

Fac aici legătura cu ce a declarat preşedintele Iohannis, că putem primi doar 1.785 de refugiaţi. Din ignoranţă s-au făcut speculaţii ridicole, dar este foarte corect! Pentru 1 singur refugiat deranjăm 3 instituţii şi furnizăm anumite lucruri foarte bine calculate, în anumite condiţii!  Gestionarea a mii de refugiaţi necesită experienţă în domeniu şi este practic o problemă de securitate pentru că într-adevăr, nu ştii exact cine se strecoară printre miile de refugiaţi, având în vedere zona de origine.

Situaţia economică a Europei, istoria sa şi motivaţiile sale în a accepta refugiaţi sau migranţi nu sunt comparabile cu cele ale ţărilor din Golf. Apoi, guvernele din Golf nu au tendinţa de a încuraja cetăţenii să îşi părăsească teritoriile, ci mai degrabă să rămână şi să lupte pentru supravieţuire. Globalizarea nu le-a alterat, sentimentul de identitate naţională şi legăturile cu ţara, tradiţiile şi familiile. Trebuie spus şi că ţările din Golf sunt bine securizate şi fac eforturi pentru stoparea conflictelor care le afectează stabilitatea şi prosperitatea excepţională.

Aş recomanda o simplă trecere în revistă a mass-mediei din Orientul Mijlociu. Ajută la crearea unei imagini mai clare, la aflarea cifrelor şi faptelor exacte  şi evită preluarea de idei propagandistice şi exprimarea de opinii neinformate privind atitudinea ţărilor din Golf faţă de refugiaţii din Orientul Mijlociu.

Interviu oferit in exclusivitate pentru GEOPOLITICS.RO, de Marcela GANEA, jurnalist, reprezentant local al agentiei de presă a Emiratelor Arabe Unite