Candidații anti-sistem care reprezintă, de fapt, sistemul | ANALIZǍ
0Patru sunt candidații cu șanse reale de a intra în turul 2 al alegerilor prezidențiale, toți cu pretenția că sunt soluția pentru România. Pentru că românii nu-i mai vor pe politicienii clasici, pretendenții din 2025 se luptă să demonstreze cât de „din afara sistemului” sunt.

Cu puțin peste o săptămână înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale 2025, plutonul finaliștilor, indiferent de sondajul pus pe piață în ultimele zile, este format din George Simion, lider detașat, urmat de Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta, ultimii trei în luptă pentru cel de-al doilea loc în turul 2. Pentru că în toamna anului 2024 electoratul a spus clar că politicianul clasic și „sistemul” nu îi mai sunt pe plac, toți candidații se întrec acum să demonstreze că nu sunt parte a „sistemului” și, unii dintre ei, că nici n-au fost vreodată, chiar dacă parcursul, parteneriatele și legăturile mai mult sau mai puțin ascunse îi contrazic.
Ce este „sistemul”
Să fii caracterizat drept „omul sistemului” pare cea mai grea piatră de moară atârnată de gâtul unui candidat la prezidențiale. Este tot ceea ce alegătorul urăște mai mult, deși conceptul rămâne destul de ambiguu. Când spui sistem, spui rețele de influență subterane (de la servicii secrete – SIE, SRI, la oameni din justiție, consultanți, rezerviști etc., toți cu puterea de a dicta cine ajunge în funcții-cheie), spui alianțe considerate cândva nefirești (PSD-PNL) care nu mai permit alternanța la putere și care controlează funcțiile și banii publici, spui moguli media și oameni de afaceri conectați politic care au puterea de a manipula opinia publică, spui vechea clasă politică, cea care nu se mai lasă dusă de la butoane.
Din acest motiv politicienii cu state vechi se străduiesc fie să explice de ce „sistemul” nu e ceva rău și că, vrem sau nu, pe partidele politice se sprijină democrația, fie încearcă să-și îndepărteze imaginea de tot ceea ce românii critică și vor să schimbe. Doar că spusele lor nu se potrivesc de fiecare dată cu faptele și trecutul.
Candidatul care își plătește lobby-ul scump din banii sistemului criticat
„Suveranistul” George Simion, cel care la alegerile trecute s-a plasat doar pe locul 4, a reușit să urce de data aceasta pe valul de simpatie creat de Călin Georgescu (și acesta un personaj crescut în și de către sistemul politic românesc) și pozează în luptătorul anti-sistem, criticând vehement actuala clasa politică și instituțiile statului, pe care le consideră corupte. Cu banii sistemului criticat își plătește în schimb, extrem de scump, cu 1,5 milioane dolari/lună, conform ultimelor informații de pe piață, acțiunile de lobby în Statele Unite ale Americii. Propovăduind independența și neplecarea capului, pe modelul Călin Georgescu, George Simion cumpără întâlniri cu politicieni de peste ocean și interviuri în presa americană, fără teama că electoratul va considera că se gudură pe lângă conducătorii planetei.
Ce mai face candidatul anti-sistem George Simion? Face alianțe în teritoriu, prin intermediul partidului său Alianța pentru Unirea Românilor, și cu PSD, dar și cu PNL, după cum îi cer interesele, timp în care tună împotriva „trădătorilor”. Discursurile sale xenofobe, anti-UE sau anti-minorități, rostite în fața publicului fidel, sunt ulterior „îndulcite” sau dezmințite. Deși se declară antisistem, retorica sa populistă, discursul împotriva Uniunii Europene și promovarea valorilor tradiționale fac deja parte dintr-o mișcare politică integrată în structurile de putere în diverse contexte europene.
George Simion și-a făcut apariția în peisajul public cu aproape 20 de ani în urmă, ca activist unionist, organizând proteste, marșuri, diverse campanii. În 2015 a fost expulzat din Republica Moldova, fiind considerat un „pericol pentru securitatea națională”. Din 2011 a activat în domeniul non-guvernamental, înființând Platforma Acțiunea 2012 și mai multe marșuri pentru unire, în București și Chișinău. A candidat independent, în 2019, la europarlamentare, însă momentul i-a adus doar notorietate, nu și fotoliul de europarlamentar. Cu cinci ani în urmă a fondat AUR, împreună cu Claudiu Târziu, cel care s-a și retras din partid nu cu mult timp în urmă. AUR a devenit, în acel an, surpriza alegerilor parlamentare, obținând aproape 10% din voturi, iar Simion a ajuns deputat.
Rebelul de la începutul anilor '90 ajuns artizanul înțelegerilor politice la vârf
Solicitat, la Interviurile Adevărul Live, să definească „sistemul”, Crin Antonescu a spus că nu se consideră un om al sistemului, pentru că „am intrat și am ieșit când am vrut din acest sistem politic”.
„Este o falsă temă. Eu nu m-am recomandat anti-sistem, am spus doar că nu sunt un om al sistemului. În sensul că sunt un om care m-am apucat de politică în condiții clare, foarte transparente, foarte de jos și din margine. Margine la propriu, geografică a țării. Când aveam 30 de ani am făcut politică într-un sistem, care este sistemul democratic, cu instituții, cu partide, cu alegeri, nu am avut niciodată o funcție pe care să o am din altă parte, decât de la alegători”, a spus Antonescu. A continuat apoi explicațiile arătând către adversarii săi politici. „Dacă e vorba de sistem, spun că nu sunt un om al sistemului, pentru că am intrat și am ieșit când am vrut din acest sistem politic. (...) Există candidați (n. red. Victor Ponta) care au fost luați la 20 de ani cu mâna și făcuți șefi ai corpurilor de control al prim-ministrului, după șef pe la tineret, șef pe la partid, prin alte părți. Mie nu mi s-a întâmplat asta”, a mai spus Antonescu.
Nici independentul Nicușor Dan nu a scăpat de etichetă. Despre acesta, Antonescu a spus că „ e un om care a participat la alegeri în sistemul ăsta din România. E primar general. Dacă au în vedere influența serviciilor când vorbesc de sistem, dacă vorbesc de un „deep state” sau ceva de genul acesta, atunci că o spună foarte limpede. Nu mă privește, pentru că raporturile mele cu implicarea serviciilor în politică sunt foarte bine cunoscute și nu sunt deloc prietenești”.
Fostul șef al PNL, astăzi candidat independent susținut de Alianța România Înainte, era perceput la începutul carierei sale drept un rebel al politicii. Membru fondator, în 1990, al Partidului Național Liberal, a fost ales pentru prima dată deputat de Tulcea în 1992. În guvernarea CDR a ajuns ministru al Tineretului și Sportului, de acea perioadă legându-se și acuzațiile care îi sunt aduse astăzi de către contracandidatul Nicușor Dan, cu privire la cedarea unei părți din parcul Herăstrău către o grupare în siajul căreia au intrat de-a lungul anilor mai mulți politicieni. În 2009, Antonescu devine președintele PNL, învingându-l pe Ludovic Orban în competiția internă. S-a profilat, tot în acea perioadă, ca un lider anti-Băsescu. Participă la alegerile prezidențiale din 2009 și termină pe locul 3, după Traian Băsescu și Mircea Geoană.
În 2011 întemeiază, alături de Victor Ponta, USL (Uniunea Social-Liberală), consfințind o alăturare nefirească a PSD cu PNL pentru a-l învinge pe Traian Băsescu (și partidul acestuia, PDL), lucru pe care nici până astăzi unii liberali, dar mai ales alegătorii, nu i l-au iertat.
Crin Antonescu a fost, de asemenea, președintele României pentru o vară, în 2012, pe perioada suspendării președintelui Traian Băsescu, însă referendumul de demitere a președintelui Băsescu este invalidat. Doi ani mai târziu, Crin Antonescu pierde șefia PNL în favoarea lui Klaus Iohannis, după fuziunea PNL cu PDL. După acesta moment urmează retragerea din viața publică și o tăcere de 10 ani, pe care unele voci au interpretat-o ca venind în urma unei înțelegeri tacite cu „sistemul”, fiind unul dintre puținii politicieni fără dosare deschise.
Răsfățatul sistemului transformat peste noapte în cel mai aspru critic
Victor Ponta, candidatul care a renunțat la carnetul de partid (PSD) cu doar câteva zile înainte de depunerea candidaturii, pozând acum în independentul așteptat de alegători, poate fi considerat cel mai elocvent exemplu de „om al sistemului”. Cariera sa publică a debutat foarte devreme, s-a bucurat de protecția celor mai importanți politicieni ai vremii, a avut legături de prietenie și de afaceri controversate și nu l-au ocolit nici bănuielile de colaborare cu serviciile secrete (SIE).
„Mi-au făcut dosare, am fost achitat în toate. Sistemul mi-a făcut dosare penale, mi-a prigonit familia și a încercat de mai multe ori să mă elimine din viața publică”, declara Ponta, recent, într-un interviu.
Intuind valul care îi poate fi favorabil, Ponta a „încălecat” rapid suveranismul, după scoaterea din cursă a lui Călin Georgescu. „Nu va mai fi ca în 2014. Nu mai poate să câștige sistemul, va câștiga poporul”, spune acum candidatul la alegerile prezidențiale.
Lista elementelor din biografie care îl leagă însă pe Victor Ponta de sistem este însa una lungă.
Crescut în politicǎ de Adrian Năstase, Ponta a trecut, în doar zece ani, de la funcția de procuror specializat în combaterea corupției la cea de prim-ministru al României. A devenit, în 2001, șef al Corpului de Control al Guvernului, acesta fiind, practic, debutul carierei sale politice. În 2004 este ales deputat de Gorj, în 2004-2006 este ministru delegat pentru relația cu Parlamentul în același Guvern Năstase. În 2006, când PSD era în opoziție, Ponta devine liderul organizației de tineret (TSD). Se remarcă prin opoziția pe care o face în partid „baronilor” de la acea vreme. În 2010 devine liderul partidului, învingându-l pe Mircea Geoană, iar doi ani mai târziu, la 32 ani, devine prim-ministru și co-președinte al USL, alături de Crin Antonescu. Conduce guvernul timp de trei ani și demisionează în 2015, după tragedia din Clubul Colectiv. În 2014 își încearcă pentru prima dată puterile în cursa prezidențială, fiind învins în turul 2 de Klaus Iohannis. Urmează o perioadă în care este implicat în mai multe dosare penale (care se sfârșesc cu achitări)
Dispare pentru o vreme din prim-planul politicii mari. Pleacă din PSD și fondează, în 2018, PRO România, Bogdan Diaconu, fost lider al Partidului România Unită (PRU), susținând că numele Pro România i-ar fi fost impus lui Ponta de către Virgil Măgureanu, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI). Anterior, în 2014, președintele Traian Băsescu afirmase că Ponta a fost ofițer SIE în perioada în care era procuror, informație niciodată pe deplin elucidată.
Cu Pro România Ponta nu are succesul scontat, astfel că în 2020 se retrage temporar, pentru a reveni în 2024, cu un discurs anti-sistem, ca posibil candidat la Președinția României.
Victor Ponta a definit sistemul într-un interviu pentru „Adevărul”, afirmând că „are mai multe fețe”: „Are niște fețe acum sistemul: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Hunor Kelemen și Crin Antonescu. Sunt oamenii care au condus România în ultimii 35 de ani, practic. Eu vorbesc de ultimii 5 ani, după pandemie. Ei au condus România, și o conduc și azi. (…) Au limitat și comit abuzuri, apropo de cei care postează pe diverse rețele sociale. E vorba de libertăți fundamentale care au fost încălcate. Ei sunt sistemul, că m-au exclus pe mine din partid că le-am spus adevărul. M-au mai exclus o dată și tot mi-au dat dreptate după”.
Analizându-i evoluția, frapează ascensiunea rapidă în carieră, dar și faptul că acuzațiile care i-au fost aduse (corupție, plagiat, fals în acte) nu au avut până la urmă consecințe grave.
Activistul civic de ieri, politicianul cu susținători controversați de astăzi
Nicușor Dan este, de asemenea, unul dintre independenții care se luptă pentru a accede în turul 2 al alegerilor prezidențiale și „om al sistemului”. Contracandidatul George Simion, liderul AUR, l-a acuzat că este „omul sistemului” și un „continuator al lui Klaus Iohannis”, susținând că edilul ar face parte dintr-o rețea politică și economică care favorizează partidele tradiționale și nicidecum un independent, așa cum se prezintă. Acuzații de practici specifice politicienilor din vechea gardă au venit și din partea Elenei Lasconi, care a relatat că ar fi încercat să o convingă să se retragă din cursa de anul trecut și să-l susțină pe Nicolae Ciucă.
Apropierea de cercurile puterii i-a fost de altfel reproșată edilului Capitalei în mai multe rânduri, ca și prietenia cu controversatul om de afaceri Matei Păun, de care mai mulți susținători i-au solicitat, fără succes, să se dezică. Matei Păun este suspectat de legături cu Rusia și de influențare a campaniilor electorale prin intermediul firmelor de publicitate outdoor, precum Getica OOH SRL și Panotaj Expert. Aceste firme ar fi oferit panotaj electoral la prețuri subevaluate, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind transparența finanțării campaniilor. Conform unei investigații Newsweek, în perioada 26 februarie-31 martie 2025, Getica OOH SRL a emis 20 de facturi către staff-ul de campanie al lui Nicușor Dan în valoare totală de 1.091.614,66 lei (aproximativ 200.000 Euro), ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din banii strânși de la donatori au fost plătiți companiei controlate de Păun, aceeași pe care Nicușor Dan a folosit-o și în campania electorală din vara anului trecut. Suspiciunea este însă că în acest fel Păun îl finanțează mascat pe Nicușor Dan, prețurile pentru candidatul la prezidențiale fiind de trei-patru ori mai mici decât cele practicate pentru clienții comerciali.
Candidatul Nicușor Dan are și puncte comune cu unii dintre contracandidați. Și-a început cariera de activist civic cu aproape 20 de ani în urmă, atunci când a înființat Asociația „Salvați Bucureștiul”, prin intermediul organizației inițind și câștigând numeroase procese împotriva unor proiecte urbanistice controversate. Șase ani mai târziu, în 2012, și-a încercat pentru prima dată șansele la Primăria Capitalei. În 2015, a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), ulterior transformată în Uniunea Salvați România (USR). În 2016 a candidat din nou, Matei Păun coordonându-i campania. A câștigat însă doar patru ani mai târziu, ca indepedent, dar susținut de PNL și USR.
A fost susținut constant în campaniile politice de Liviu Mihaiu, care a declarat că-l cunoaște încă de pe când era student. Tot Mihaiu, reprezentant al organizațiilor neguvernamentale de mediu, îi decora, în 2013, și pe Victor Ponta și pe Rovana Plumb, conferindu-i lui Ponta titlul de „Tânără speranță ecologistă”.
Lui Liviu Mihaiu, numit în 2008, în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu, guvernator al Deltei Dunării, i s-a reproșat că a fost numit în funcție pentru a servi interesele lui Sorin Ovidiu Vântu. Din acea perioadă datează un conflict pe care Mihaiu l-a avut cu omul de afaceri Alexandru Bittner, cel din urmă publicând un document din care reieșea că Asociația „Salvați Delta”, în care Liviu Mihaiu era activist important, solicita concesionarea a 21.000 ha de apă din Delta Dunării, regiune unde Bittner avea interese majore.
Sensul distincției pe care a primit-o Ponta, de „Tânără speranță ecologistă”, era însă altul, Bogdan Diaconu dezvăluind mai târziu, în 2017, că Ponta ar fi reprezentat interesele lui Alexandru Bittner.
Tripleta Bittner-Cocoș-Petrache, notorie pentru afacerile derulate în perioada anilor 2000-2004, despre care fostul președinte Traian Băsescu declara că a fost „mafia personală a lui Adrian Năstase”, este aceeași tripletă despre care vorbea și edilul general Nicușor Dan în conferința de presă recentă în care primarul a încercat să atârne cât mai multă greutate de semnătura lui Crin Antonescu, actualul candidat al coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale și fost ministru al Tineretului și Sportului, care a parafat trecerea a 7.000 mp din Parcul Herăstrău în patrimoniul BTT. Ulterior, firma Domino 94 Impex a cumpărat terenul din parcul Herăstrău, iar instanța a decis că Ministerul Tineretului și Sportului nu era minister de resort pentru BTT, iar contractul de vânzare-cumpărare cu Domino 94 Impex s-a anulat, terenul fiind cumpărat din nou după ce BTT a trecut în subordinea RAPPS.
Ce nu spune Nicușor Dan însă este că și el cunoaște parte din grupare. Firma Domino 94 Impex are în prezent trei asociați: în continuare Petrache Adrian Ionel, Ulrich Alin Gabriel și Finiș Carmen-Mihaela. Petrache Adrian Ionel, parte din tripleta oamenilor de afaceri mai sus amintită, este tatăl lui Alin Petrache, actualul președinte al Federației Române de Rugby și fost vicepreședinte și președinte în Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Alin Petrache a fost și președinte la CSM București, de unde a fost înlăturat de Gabriela Firea în 2017, nefiind de acord cu intenția acestuia de a aloca peste 1.5 milioane de euro pentru organizarea evenimentului care marca aniversarea de zece ani a clubului sportiv municipal. Ulterior, la conducerea CSM București a fost numită Gabriela Szabo, care a fost concediată de către Nicușor Dan în 2023, acesta motivând în spațiul public la acel moment că Gabriela Szabo „a făcut niște chestiuni de ordin penal”. Gabriela Szabo l-a dat în judecată pe primarul general și a câștigat procesul, în octombrie 2024. Szabo trebuia să revină în funcția de director începând cu februarie 2025, dar a demisionat. Surse politice spun că Gabi Szabo a fost supusă presiunilor să demisioneze întrucât funcția ar fi fost promisă de Nicușor Dan aceluiași Alin Petrache, care nu îi este străin deloc, în ciuda afirmațiilor primarului Capitalei. Nicușor Dan s-a întâlnit în mai multe rânduri cu fiul lui Adrian Petrache, pe care îl blamează și căruia îi cere socoteală în conferințele de presă. În 2020, cei doi s-au întâlnit pentru recepția proiectului de investiții Stadionul Arcul de Triumf. În 2021, s-au întâlnit din nou, discutând despre promovarea educației sportive în rândul copiilor, și Nicușor Dan afirma atunci că a propus Ministerului Educației ca Primăria Capitalei să preia cluburile sportive școlare și cluburile pentru copii.
Alin Petrache afirma că va lucra la mai multe proiecte cu Nicuşor Dan în perioada următoare: „Mă bucur că domnul primar Nicuşor Dan este interesat de promovarea sportului în rândul tinerilor. Vom lucra la proiecte comune, în perioada următoare”.
Mai recent, în luna martie 2025, în lumina nevoii stringente de capital pentru campania electorală, managerul informal de campanie al lui Nicușor Dan, Matei Păun, i-ar fi cerut patronului Plus Auto Trade, care este finul lui Alexandru Bittner, suma de 100.000 euro pentru campania lui Nicușor Dan și 100.000 euro pentru campania lui Victor Ponta, potrivit surselor Adevărul.