De ce sunt reticenți românii în privința cărnii de cultură. Specialist: „Sunt atașați de animalele crescute în curte”
0Carnea de cultură, crescută în laborator, are aceeași valoare nutrițională ca cea naturală și poate asigura o sursă alternativă în alimentația mondială, spun specialiștii în domeniu. Totuși, românii continuă să fie reticenți în privința cărnii de cultură, susțin aceștia.
„Cred că tradiția românească este legată de un atașament al românului față de animalele pe care le-a crescut. Și e greu să renunțe la carnea din animalele pe care el le-a iubit, le-a crescut pe lângă gospodărie, s-a atașat de ele. Știți bine că există niște obiceiuri, fiecare își laudă carnea. A mea este mai curată, este naturală, este produsă de mine etc”, susține profesorul universitar Petru Alexe, de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați.
Specialistul consideră că nu trebuie promovată „o propagandă că s-ar înlocui animalele vii”. Din contră, această carne de cultură, de sinteză, „este o alternativă foarte serioasă”. „După părerea mea nu ar trebui să creăm, totuși, niște dezechilibre biologice și ar trebui păstrată și sursa de origine animală. Nu sunt adeptul mutărilor radicale, pentru că în niciun caz nu ar fi ele cele mai bune”, afirmă Petre Alexe.
Ce este carnea de cultură
Carnea de cultură reprezintă o soluție de înmulțire în mediu extern a unor celule, numite celule sușe, din organisme animale vii, tinere.
„Aceste celule recoltate sunt aduse în niște condiții de creștere bine controlate, în care sunt aduși toți nutrienții, astfel încât celulele se pot înmulți, se pot dezvolta. Această carne de cultură are aceeași compoziție nutrițională ca cea naturală. Nu reprezentă riscuri nutriționale. Ba din contră, există o egalitate în compoziția nutrițională. Diferă de carnea naturală, pentru că încă nu s-au obținut niște structuri compacte, de nivelul structurilor cărnii naturale, de la animal. Dar cu siguranță, se vor face progrese și se vor rezolva aceste probleme. Aceste produse au o valoare nutritivă foarte bună, sunt foarte fragede”, afirmă profesorul universitar Petre Alexe.
Totuși, din punct de vedere microbiologic, acest tip de carne trebuie să fie foarte bine protejată, deoarece nu are niciun sistem de apărare.
„Această carne, dacă nu este tratată termic repede, poate prezenta un mediu pentru microorganisme patogene”, subliniază specialistul.
În ceea ce privește avantajele, carnea de cultură este „prietenoasă” cu mediul înconjurător și „asigură o sursă alternativă în alimentația mondială”.
„La avantaje sunt invocate lipsa de poluare, lipsa de suferință a animalelor, dar cel mai important mi se pare faptul că asigură o sursă alternativă în alimentația mondială. Aduce un sistem mai puțin poluant, care să ajute nevoia de proteine de origine animală în lume. Faptul că unii oamenii nu înțeleg aceste lucruri, nu au dreptul de a interzice acest aport de carne pe piața mondială. Avem antecedente de verificare a acestei cărni de cultură și nu există nicio observație care să îndreptățească interzicerea ei”, susține specialistul.
România nu are infrastructura pentru producerea cărnii de cultură
În acest moment, România nu are infrastructura necesară pentru producerea cărnii de cultură, crede profesorul.
„Toată lumea investește și e vorba de inovare, de cercetare, de asigurarea unei alternative la alimentația mondială. Acesta este deja dovedit, așa cum am mai spus este realitate fizică, nu vorbim de povești, de ipoteze. Este o realitate fizică ce a demonstrat progresul științific. Eu cred că cel puțin ar trebui să se investească în zona de cercetare. Ar trebui să avem și noi măcar una, două stații de producție, care să ne îndreptățească să avem niște concluzii proprii. În acest moment, nu există condițiile create, dar cu siguranță este o problemă de timp scurt în care s-ar putea să se facă o astfel de implementare”, a conchis Petre Alexe.
Se încarcă comentariile...
