INFOGRAFIE De ce suntem tot mai dezechilibraţi hormonal

INFOGRAFIE De ce suntem tot mai dezechilibraţi hormonal

Substanţele chimice care dau peste cap activitatea hormonală sunt prezente în majoritatea produselor cosmetice FOTO Shutterstock

ATENŢIONARE Expunerea aproape inevitabilă la substanţele chimice prezente în alimente, băuturi, cosmetice şi alte produse cu care intrăm frecvent în contact, numite perturbatori endocrini, este o cauză recunoscută a exploziei cazurilor de tulburări hormonale, de autism şi chiar de cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că aceasta reprezintă o nouă „ameninţare globală“

Sunt peste tot. În mâncare, băuturi, în produsele de îngrijire corporală, medicamente, detergenţi, articolele de menaj şi uz casnic, materiale de construcţii, iar enumerarea poate continua. Nu e vorba de un scenariu apocaliptic. E realitate. Una pe care încep s-o vadă şi forurile decizionale, puse în faţa tot mai multor dovezi ştiinţifice privind efectele nefaste ale chimicalelor care dereglează hormonii. De altfel, magnitudinea problemei a fost ilustrată, de curând, în cifre. 

Potrivit unui raport efectuat de Alianţa europeană pentru Sănătate şi Mediu HEAL, costul expunerii populaţiei la substanţele chimice care interferează cu activitatea sistemului endocrin este de cel puţin 31 de miliarde de euro pe an.

Estimarea a fost făcută având în vedere cheltuielile totale induse de bolile endocrine în ţările europene. Acestea s-ar situa între 636 şi 637 miliarde de euro pe an, potrivit calculelor efectuate de dr. Alistar Hunt, de la Universitatea Bath, şi de dr. Julia Ferguson, de la Şcoala de Management Cranfield, ambele din Marea Britanie. Suma, spun autorii studiului, este subestimată, deoarece multe dintre datele privind cheltuielile din domeniul sănătăţii în UE nu sunt disponibile.

ROMÂNIA PIERDE PESTE 1,25 MILIOANE DE EURO PE AN

Practic, oamenii de ştiinţă au luat în calcul cele mai importante şase tipuri de patologii generate de perturbaţiile sistemului hormonal: probleme de fertilitate, anomalii ale sexului masculin, cancer (mamar, de prostată şi testicular), autism, obezitate şi diabet.

În România, potrivit raportului, costul medical al acestor boli ar fi de peste 25 de milioane de euro anual, iar cel asociat perturbatorilor endocrini ar fi de 1,25 milioane de euro.

NE ZĂPĂCESC HORMONII

Termenul „perturbator endocrin“ (PE) a fost inventat la centrul de conferinţe Wingspread din Wisconsin, SUA, în 1991. Acesta desemnează un produs chimic de sinteză, care, atunci când este absorbit în corp, fie imită, fie blochează hormonii.

Dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinolog, cu competenţe în sexologie, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central, din Bucureşti (foto dreapta), confirmă că „cercetările au dovedit că aceste substanţe pot acţiona prin multiple mecanisme şi în mai multe puncte de lucru ale hormonilor naturali. Există exemple din lumea animală sau din patologia umană în care mecanismul de acţiune e clar legat de inducerea unei disfuncţionalităţi a sistemului endocrin. Totuşi, modurile în care se comportă aceste substanţe la nivelul organismului sunt încă puţin înţelese“.

COPIII NENĂSCUŢI SUNT CEI MAI AFECTAŢI

Daunele aduse sănătăţii sunt greu de cuantificat, având în vedere importanţa covârşitoare a activităţii sistemului endocrin în reglarea creşterii, dezvoltării şi maturizării organismului, precum şi asupra modului în care funcţionează diferite organe.

Medicul endocrinolog afirmă că expunerea are consecinţe diferite în funcţie de momentul în care se produce, existând perioade când organismul uman este mai vulnerabil din acest punct de vedere.

„Mă refer aici, în special, la perioadele în care se programează mecanismele de reglare endocrină şi anumite funcţii cerebrale – comportamente – sau cele de dezvoltare şi transformare, cum ar fi sexualizarea intrauterină sau pubertară. De exemplu, expunerea intrauterină a organismului feminin la hormoni androgeni sau substanţe cu acţiune asemănătoare poate determina anovulaţie cronică (n.r. – lipsa ovulaţiei şi, deci, infertilitate)“, a precizat Cristina Spiroiu.

În opinia sa, şi creşterea incidenţei malformaţiilor genitale la băieţi (criptorhidismul – lipsa migrării normale a testiculelor din abdomen în scrot – şi hipospadiasul – o malformaţie a penisului) face plauzibilă legătura cauzală cu perturbatorii endocrini. La fel şi cazurile tot mai frecvente de pubertate precoce.

„Începerea maturizării sexuale sub vârsta de 8 ani la fete şi de 9 ani la băieţi are probabil de-a face cu intervenţia unor substanţe cu efect perturbator hormonal. Cu toate acestea, influenţa altor factori precum alimentaţia este, de asemenea, incriminabilă şi face dificilă stabilirea unei relaţii cauzale“, a subliniat endocrinologul.

SCAD CALITATEA SPERMATOZOIZILOR

Alterarea funcţiilor reproducătoare este o altă problemă asociată cu expunerea la substanţele chimice pusă în evidenţă de medici. Subliniază această legătură Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu specializare în infertilitate, de la Clinica Medsana din Bucureşti. „Toţi perturbatorii endocrini duc în multe cazuri la probleme de supraponderabilitate. O femeie cu acest tip de probleme are o hipersecreţie de insulină, ceea ce implicit duce la lipsa ovulaţiei şi, deci, la probleme de fertilitate. Diabetul este, de asemenea, o complicaţie care apare în urma acestor factori. Combinat cu stresul, şi diabetul duce lipsa ovulaţiei“, completează el.

Dar nu numai femeile sunt afectate. Potrivit medicului endocrinolog Cristina Spiroiu, perturbatorii endocrini pot avea acţiune antiandrogenică, adică pot feminiza/demasculiniza organismul masculin. Acest lucru explică într-o oarecare măsură rezultatele unor studii pe durata a 50 ani (1938-1991), care relevă o scădere cu 50% a concentraţiei sparmatozoizilor în materialul seminal, dar şi frecvenţa crescândă a anomaliilor morfologice şi de mobilitate ale spermatozoizilor.

Totodată, studiile pe animale au arătat că expunerea la anumite chimicale din categoria perturbatorilor endocrini poate induce scăderea fertilităţii sau avortul spontan.
„La om nu există deocamdată o legătură cauzală dovedită, ci doar una speculativă. Efectele expunerii asupra animalelor sălbatice şi rezultatul studiilor experimentale argumentrează însă îngrijorarea lumii ştiinţifice şi a autorităţilor“, a conchis Cristina Spiroiu.

INFLUENŢEAZĂ ORIENTAREA SEXUALĂ

Studiile pe animale, dar şi cele cu subiecţi umani demonstrează fără echivoc asocierea dintre expunerea, în special prenatală, la perturbatori endocrini şi efectele adverse asupra dezvoltării creierului şi a sistemului endocrin.

„Influenţele neuroendocrine pot afecta apetitul, sexualizarea sistemului nervos, inclusiv conştiinţa de gen, adică înţelegerea apartenenţei la un anume sex, sentimentul că eşti femeie sau bărbat, şi orientarea sexuală – modul de alegere a partenerului sexual. Unele dintre aceste efecte sunt mediate de alterarea funcţiei neurotransmiţătorilor sau a hormonilor tiroidieni, deşi mecanismele încă nu s-au clarificat“, susţine endocrinologul.

Cristina Spiroiu s-a mai referit, în aceiaşi termeni, de atenţionare, şi la incidenţa crescută a cancerelor de sân, endometrial (n.r. – endometrul este mucoasa care căptuşeşte uterul), testicular şi de prostată în multe părţi ale lumii industrializate. Aceasta, consideră medicul, este o dovadă a consecinţelor expunerii populaţiei la substanţele cu efect perturbator asupra sistemului endocrin, dar şi un argument pentru incriminarea acestor compuşi ca pericol pentru sănătatea publică. 

BISFENOLUL A, FTALAŢII, PARABENII, O „LIMBĂ“ PE CARE TREBUIE S-O ÎNVĂŢĂM

Încă nu se ştie exact câte dintre substanţele chimice perturbă activitatea sistemului endocrin. Se estimează însă că grupul lor este foarte mare. Comisia Europeană, de exemplu, a listat 562 de substanţe cu potenţial efect nociv din acest punct de vedere. Dintre acestea, cel mai „titrat“ este bisfenolul A, prescurtat BPA. Este vorba despre un compus sintetizat din hidrocarburi (ţiţei), care este folosit la fabricarea plasticului. Îl regăsim în toate recipientele de plastic, inclusiv în folia din interiorul cutiilor de conserve, în jucării, ţevi, dar şi în cerneala de imprimantă. Efectele toxice asupra organismului uman sunt date de faptul că BPA migrează foarte uşor din materialele plastice în apă, băuturi sau alimente.

La cald sau în contactul cu un mediu acid (băuturi carbogazoase), alcalin (praful de copt), trecerea BPA este accelerată. Studii largi, dezvoltate de-a lungul anilor de instituţii a căror seriozitate nu poate fi pusă la îndoială, multe dintre ele revizuite la cererea autorităţilor, au arătat că BPA este cancerigen şi favorizează instalarea obezităţii, precum şi a diabetului zaharat.

Cu toate că organismul uman poate metaboliza şi elimina BPA relativ rapid, un studiu recent efectuat de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, din SUA, a indicat că peste 93% din populaţie are cantităţi măsurabile de BPA în organe, sugerând că expunerea umană este continuă şi prin mai multe surse. 

BIBEROANELE CU BPA, SCOASE ÎN AFARA LEGII

 

Principalele surse de perturbatori endocrini

 produsele de îngrijire: şampon, cremă hidratantă, autobronzant, cremă de protecţie solară, loţiune de corp, deodorant, săpun lichid, gel de duş, pastă de dinţi, apă de gură

 produsele de înfrumuseţare: lac de unghii, ruj, fond de ten, bază de machiaj etc.

 parfumurile – sunt un cocktail de produse chimice, multe dintre ele interferând cu activitatea sistemului endocrin

 produsele de styling: fixativ, gel şi spumă pentru păr

 PET-urile – folosite pentru ambalarea apei, băuturilor carbogazoase, borşului etc. 

 articolele din plastic şi polietilenă: caserole, folii din conserve, perdeaua de duş, jucării

 ustensilele de gătit teflonate – conţin PFC, un puternic perturbator endocrin 

 odorizantele – pentru camere, autoturisme, şifoniere, vasul de toaletă etc.

 detergenţii şi balsamurile

 insecticidele: produsele contra ţânţarilor, furnicilor, moliilor

 produsele de întreţinere a lemnului

 materialele de construcţii: adezivi, lacuri, vopsele

 pesticidele

Vestea bună este că semnalele de alarmă privind pericolul acestei substanţe au început să dea rezultate. Canada a făcut primul pas şi a interzis, în 2009, biberoanele din plastic rigid, cu bisfenol A, fiind, printre altele, prima ţară care a introdus BPA în gama substanţelor toxice, în pofida opoziţiei industriei chimice. În Europa, interzicerea producţiei şi comercializării biberoanelor cu BPA a fost adoptată în primăvara lui 2011.

PERICOLUL CU MIROS PLĂCUT

Poartă numele de ftalaţi şi sunt produşi într-o cantitate anuală de 3 milioane de tone la nivel global, fiind utilizaţi, în principal, pentru a face clorura de polivinil (PVC) moale şi flexibilă. Expunerea este de cele mai multe ori destul de dificil de evaluat, din cauza multitudinii de posibile surse prin care ftalaţii pot fi inhalaţi, ingeraţi sau absorbiţi prin piele. Ei sunt prezenţi în aproape toate produsele cosmetice, fiind utilizaţi pentru a creşte durabilitatea parfumului şi a culorii. Cu alte cuvinte, cu cât aroma este mai persistentă, cu atât cantitatea de ftalaţi este mai mare.

În ultimul deceniu, oamenii de ştiinţă au testat şi dovedit proprietăţile toxice şi natura cancerigenă a anumitor ftalaţi pe rozătoare, rezultate care au ridicat multe semne de întrebare. Ftalaţii au fost asociaţi cu leziuni ale sistemului reproductiv masculin, infertilitate, dar şi cu un coeficient de inteligenţă redus. Un studiu recent a descoperit faptul că aceste substanţe chimice ar putea opri creşterea copiilor. Grav este că un ftalat agresiv, etichetat cu denumirea DEHP, este folosit inclusiv la fabricarea articolelor medicale, cum ar fi pungile şi tubulatura pentru perfuziile intravenoase.

CONSERVANŢII CARE SUBMINEAZĂ BĂRBĂŢIA

Parabenii, numiţi ştiinţific paraoxibenzoaţi, sunt folosiţi în 80% din produsele cosmetice, regăsindu-se pe etichetă sub diverse denumiri: methyl/propyl/butyl/ethyl/isobutyl paraben. Aceştia au rolul de a preveni dezvoltarea bacteriilor şi fungilor, crescând perioada de valabilitate a produselor. Parabenii sunt folosiţi şi în alimentaţie, mai ales în biscuiţi şi în mezeluri (purtând denumirile de E214, E215, E216, E217, E218 şi E219).

Din cauza efectului estrogenic, cercetătorii îi consideră un factor de risc pentru apariţia pubertăţii premature în cazul fetelor şi a cancerului mamar. Din acelaşi motiv, ei sunt găsiţi vinovaţi pentru problemele de fertilitate ale bărbaţilor, prin scăderea viabilităţii spermei. Datele statistice arată că în acest moment 15% din cuplurile europene sunt afectate de infertilitatea partenerului de sex masculin, efectul nociv al perturbatorilor endocrini precum parabenii fiind cumulat cu cel al altor substanţe chimice prezente în mediul înconjurător.

citeste totul despre: