Un an de pandemie, traumă pentru copilărie. De ce ajung sute de copii în stare gravă la Urgenţă

Sute de copii ajung cu traumatisme la spital

Numărul cazurilor care ajung la Urgenţe la Spitalul pentru copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală este mai mare decât înaintea pandemiei, atrage atenţia purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare, medicul Raluca Alexandru.

„Am vrea să semnalăm că a crescut mult numărul de prezentări pentru urgente, în special traumatisme. Numărul este mai mare decât cel dinainte de pandemie. În weekend, în fiecare zi au fost peste 200 de prezentări la UPU şi peste 300 la ortopedie. Multe fracturi posttraumatice. Se pare că bucuria relaxării are consecinţele ei. Poate nici copiii nu mai sunt prea antrenaţi după un an de repaus în pandemie”, afirmă medicul.

Tragem un semnal de alarmă şi rugăm părinţii şi copiii să fie mai atenţi şi mai ponderaţi în activităţile copiilor de relaxare. Raluca Alexandru purtătorul de cuvânt al Spitalului „Grigore Alexandrescu“

De asemenea, Raluca Alexandru precizează că, dat fiind numărul mare al pacienţilor veniţi în urgenţă şi care necesită internare, sunt ocupate paturi, iar pacienţii cronici, cu intervenţii programate, nu mai au loc.

„Tragem un semnal de alarmă şi rugăm părinţii şi copiii să fie mai atenţi şi mai ponderaţi în activităţile copiilor de relaxare”, este mesajul purtătorului de cuvânt al Spitalului „Grigore Alexandrescu”.

Dorul de joacă şi agresivitatea

Experţii susţin că, practic, cei mici sunt acum într-o perioadă de refacere după ce au suferit chiar şi din punct de vede psiho-emoţional de pe urma restricţiilor aduse de pandemie şi că acum sunt avizi de socializare şi de mişcare. „Pentru un copil mic, joaca este esenţială, este parte din dezvoltarea lui socială, psiho-emoţională, din interacţiunea cu ceilalţi copii, dar şi din învăţare. Copiii învaţă jucându-se. Joaca la copil nu este doar un aspect strict legat de timpul liber, de relaxare. Joaca poate reprezenta o bună parte din zi. Interdicţia de a nu se juca în spaţiile publice, în locurile special amenajate, în parcuri, de a nu se întâlni cu alţi copii, de a nu se vizita timp de peste un an a condus la nedezvoltarea unor abilităţi. Odată cu eliminarea restricţiilor sociale, întregul entuziasm şi dorul după joacă se poate manifesta într-un mod exuberant, dar şi periculos. Îţi doreşti atât de mult să te joci încât nu eşti atent la riscurile la care te supui. De aceea, declaraţiile medicilor de la urgenţă şi de la ortopedie cum că a crescut numărul cazurilor sunt explicate din acest punct de vedere”, a subliniat psihologul Mihai Copăceanu. 

La rândul ei, medicul Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti, consideră că pe lângă entuziasm mai există o cauză a acestor accidente în care victime sunt copiii. „Această perioadă (de izolare - n.r.) i-a schimbat pe cei mici. Ei s-au cam dezobişnuit să se joace, au cam uitat cum este o joacă în gaşcă. Din păcate, pandemia i-a făcut şi mai agresivi şi, în lipsa unei supravegheri corespunzătoare, acest lucru se traduce şi în mai multe accidente la locurile de joacă”, a precizat dr. Rodica Tănăsescu. 

Se poate ajunge la sindrom posttraumatic

De altfel, mai multe studii internaţionale arată că anul de pandemie a afectat destul de serios copiii din punct de vedere psihologic. Astfel, dintr-o cercetare realizată sub egida UNICEF, pe baza unor chestionare completate de părinţi, rezultă că în urma pandemiei şi a restricţiilor aduse de aceasta, închişi în case, cei mici s-au simţit, într-un procent important, izolaţi, nesiguri pe ei sau chiar înfricoşaţi. De asemenea, copiii au suferit tulburări de somn, coşmaruri, apetit slab, agitaţie, neatenţie şi anxietate. 

Mai mult, un alt studiu publicat de Jurnalul Italian de Pediatrie şi realizat de experţi de la Spitalul de Pediatrie Bambino Gesů din Roma şi Departamentul de Sănătate Publică din Italia arată că măsurile de restricţionare, carantina şi izolarea, impuse în contextul pandemiei, sunt traumatizante atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Astfel, specialiştii au descoperit că, după carantinare, „25% dintre copii şi 30% dintre părinţi îndeplineau criteriile pentru a fi diagnosticaţi cu tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)”. Experţii mai spun că tulburarea a fost practic transmisă de părinţi, copiilor. „În condiţii speciale, în pandemie, este deosebit de important ca cei mici să aibă părinţi calmi, echilibraţi şi stabili. Cu toate acestea, un procent important dintre părinţi au dat dovadă de nervozitate crescută în aceste situaţii, iar suferinţa psihologică s-a transmis la copiii lor. (...) 85,7% dintre adulţii cu PTSD au transmis tulburarea copiilor”, au precizat experţii italieni.