Românii care au o idee de afacere socială pot obţine finanţări de peste 30.000 de euro în competiţia „Fabricat în ţara lui Andrei”

Competiţia „Fabricat în ţara lui Andrei” a ajuns la cea de-a doua ediţie FOTO Adevărul

Antreprenorii, ONG-urile, persoanele fizice autorizate şi SRL-urile sau chiar întreprinderile individuale care au o idee de afacere ce generează valoare economică şi socială în comunităţile din România se pot înscrie în competiţia „Fabricat în ţara lui Andrei”, ajunsă la cea de-a doua ediţie. Câştigătorii vor primi finanţări în valoare totală de 350.000 de euro dar şi doi ani de consultanţă de business.

A doua ediţie Fabricat în Ţara lui Andrei le va da posibilitatea românilor cu său fără experienţă de business să îşi transforme în realitate ideile sau planurile de afaceri ce răspund unei probleme sociale dintr-o comunitate.

În luna august vor fi selectaţi 35 de finalişti, care vor parcurge o etapă de pregătire în care vor primi consultanţă de la experţi, axată pe nevoile individuale a fiecărui finalist şi sprijin financiar pentru a testa fezabilitatea ideilor. Câştigătorii finanţărilor, nerambursabile, vor fi anunţati în luna aprilie 2016. Finanţarea poate merge până la 32.000 de euro, pentru a pune bazele afacerilor sociale.

„În loc de 100 de idei de afaceri, am primit 500 de idei la prima ediţie a proiectului. Cei mai buni 10 au reuşit să primească finanţare, produsele lor se vând şi astăzi, afacerile sunt sustenabile”, a declarat Mona Nicolici, manager sustenabilitate OMV Petrom.

A renunţat la doctorat pentru a porni propria afacere

De pildă, unul din cei 10 câştigători de acum doi ani, care a reuşit să obţină finanţare după ce şi-a prezentat planul de finanţare în faţa comisiei de evaluare, Cristian Branea, spune că afacerea socială pe care a construit-o funcţionează bine.

A lucrat în mai multe ONG-uri înainte de a avea curajul să se înscrie în competiţie, dar faptul că ştia cum să scrie proiecte şi cum să facă fundraising l-au ajutat să obţină , după opt luni, banii necesari pentru a porni la drum. A decis să facă un atelier de mobilă într-o localitate din Târgovişte şi a angajat tineri care nu aveau studii şi şomeri de lungă durată.

„Noi folosim lemn refolosit. Niciun copac nu a fost tăiat pentru a face o măsuţă. Vindem, am avut comenzi şi din străinătate, am participat la târguri, şi am amenajat inclusiv birouri ale unor companii”, a declarat Cristian Branea, care era la doctorat în urmă cu doi ani, când a luat decizia de trimite o propunere de proiect celor de la Ţara lui Andrei. Spune că a avut de întâmpinat şi dificultăţi, dar îi sfătuieşte pe tineri să aplice. „Ideea este să ai curaj, greul începe abia în momentul în care obţii finanţarea”, a completat Branea.

Afacerile sociale în România, puţine comparativ cu UE

Ultimele date publicate în Atlasul Economiei Sociale 2014, arată că, la nivelul UE, aproximativ 10% din mediul de afaceri european este reprezentat de afaceri sociale sau „întreprinderi sociale”, aşa cum sunt denumite în literatura de specialitate. Acestea integrează peste 11 milioane de angajaţi, sub diferite forme de organizare.

Raportul Comisiei Europene din 2014 legat de peisajul economiei sociale în România subliniază faptul că ţara se confruntă cu o conştientizare precară a conceptului de afacere socială. De asemenea, nu există o politică legislativă de încurajare sau sprijinire a creării şi dezvoltării de afaceri sociale.

„În ultimii ani, întreprinderile sociale au început să se dezvolte şi în România. Există un risc în zona de antreprenoriat, chiar dacă are componentă socială, funcţionează ca business. Planurile sunt planuri, când faci execuţia e altceva. Uneori sunt greu de vândut produsele, alteori n-ai sprijin din partea autorităţilor. Trebuie să găseşti acea zonă neacoperită şi să creezi o afacere care să aducă locuri de muncă şi să asigure venitul unor persoane care altfel n-ar putea obţine locuri de muncă”, a explicat şi Zoltan Bereczki, directorul NESst pe România.