Lipsa de reacţie a stat la baza tragediei bebeluşilor din Argeş. Ce a constatat Corpul de Control la Guvernului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cea mai mare vină în tragedia bebeluşilor din Argeş, diagnosticaţi cu sindrom hemolitic uremic, au avut-o medicii din judeţ. Aceştia nu şi-au dat seama la timp ce să facă pentru a-i salva pe copii şi au anunţat târziu autorităţile cu privire la multitudinea de cazuri grave spitalizate. În consecinţă, ancheta epidemiologică demarată târziu nu a dat niciun rezultat.

Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş nu a reuşit să identifice cauza îmbolnăvirilor micuţilor transferaţi de la Spitalul de Pediatrie Piteşi la Spitalul „Marie Curie“ din Capitală. Însă raportul întocmit de specialişti scoate în evidenţă o serie de nereguli, mare parte din ele arătând faptul că micuţii pacienţi au fost trataţi necorespunzător de medicii din Argeş. Trei copii au murit în urma tragediei, ceilalţi riscând să rămână cu sechele pentru tot restul vieţii.

Concret,cercetările au scos la iveală că micuţii care au ajuns la spitalele din Argeş şi ulterior au fost transferaţi, de urgenţă, la Spitalul „Marie Curie“ şi la Institutul Matei Balş din Capitală au fost internaţi de mai multe ori în Argeş pentru probleme digestive şi respiratorii, dar şi pentru anemie carenţială şi rahitism.

Spre exemplu, subliniază raportul, unul dintre copii a fost dus la medicul de familie de 10 ori într-un interval de patru luni, iar un altul de opt ori, rinofaringita fiind unul dintre diagnosticele comune puse de doctori. „În perioada 18.01.2016 - 11.02.2016, la spitalele de pe raza judeţului Argeş au fost internaţi 16 copii, din care 13 cu patologie digestivă. Diagnosticele puse la internare micuţilor au fost boală diareică acută, gastroenterită acută, sindrom dispeptic, sindrom febril, rinofaringită acută, pneumonie cu sindrom obstructiv şi rotavirus confirmat“, subliniază documentul.

Medicii au aşteptat două săptămâni

Totodată, raportul arată că medicii argeşeni au raportat târziu cazurile de sindrom hemolitic uremic, cu toate că 13 copii erau deja în stare gravă la unităţile sanitare din judeţ. Potrivit Corpului de Control al Guvernului, greşeala a aparţinut medicilor din judeţ care, potrivit legii, ar fi trebuit să anunţe telefonic Direcţia de Sănătate Publică Argeş şi Ministerul Sănătăţii imediat ce au depistat un prim caz de infecţie cu E.coli enterohemoragic. „Toţi furnizorii au obligaţie să declare telefonic cazurile depistate, îndată după depistare, la serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din cadrul autorităţii de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti”, arată documentul.

Medicii au aşteptat însă două săptămâni pentru a face această raportare, interval în care starea micuţilor s-a agravat, o parte din ei necesitând transferul în Capitală. În consecinţă, nota informativă către DSP Argeş a fost trimisă abia pe 9 februarie 2016, la ora 14.00, informaţia ajungând la oficialii din Ministerul Sănătăţii două ore mai târziu.

Imediat ce au primit informarea, cei de la DSP Argeş au dispus să le fie recoltate probe biologice (coproculturi) copiilor internaţi în Argeş, ancheta epidemiologică demarând pe 10 februarie. La locuinţele micuţilor s-au deplasat două echipe conduse de epidemiologi abia pe 11 februarie 2016. Însă, mare parte din părinţi erau deja în Bucureşti, unde erau internaţi micuţii, astfel că specialiştii nu au putut recolta probe, respectiv apă, lapte praf, cereale, decât de la două familii.

Nereguli la circuitul pacientului

Spitalul de Pediatrie Piteşti a demonstrat, conform documentului întocmit de Corpul de Control, că nu a respectat nici măcar protocolul transferului interclinic al pacientului critic în 4 cazuri din cele 5 internate cu SHU în secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. „Copiii au fost retrimişi după agravarea sătrii lor de sănătate cu ambulanţa înapoi în Compartimentul de Primiri Urgenţe de la Spitalul de Pediatrie, spre a fi transferaţi la Spitalul Marie Curie Bucureşti“, se arată în raportul Corpului de Control al premierului Dacian Cioloş.

Un singur caz a fost transferat la Spitalul Judeţean Piteşti, pe secţia de infecţioase, relevă documentul, în care se specifică şi faptul că Spitalul de Pediatrie Argeş nu avea capacitatea de diagnostic de laborator a infecţiilor bacteriene, nici mediile de cultură selective, nici reactivii necesari şi nici testele rapide pentru stabilirea precoce a diagnosticului. „S-a constatat o circulaţie excesivă a pacienţilor între unităţile sanitare implicate, ceea ce putea conduce la pierderea unor timpi importanţi pentru diagnostic şi tratament, precum şi o suprasolicitare a ambulanţelor în judeţul Argeş“, mai arată Corpul de Control al premierului.

În ciuda neregulilor, Spitalul de Pediatrie a primit însă o singură sancţiune, în valoare de 5.000 de lei, aplicată de Ministerul Sănătăţii.

Criza bebeluşilor din Argeş

La mijlocul lunii ianuarie, zeci de bebeluşi din judeţul Argeş au ajuns în stare gravă la Spitalul de Pediatrie Piteşti, fiind diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic (SHU).

Începând cu 29 ianuarie au fost transferaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“, din Capitală, 16 copii, majoritatea din Argeş, cu sindrom hemolitic uremic. Dintre aceştia, trei fetiţe din Argeş au murit în spital, pe 4, 15 şi 16 februarie. Aflate în alertă maximă, autorităţile au încercat să identifice cauzele îmbolnăvirilor. Abia la sfârşitul lunii februarie, Ministerul Sănătăţii a stabilit ce bacterie este responsabilă pentru îmbolnăvirea copiilor din Argeş: o tulpină a bacteriei escherichia coli.

Cauza a fost identificată în urma anchetei făcute de către specialiştii de la Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile, împreună cu experţii români. Ulterior au fost găsite tulpini de E.coli la brânza produsă de Lactate Brădet din judeţul Argeş, dar şi la angajaţi ai fabricii.

Şi Comisia Europeană a emis o alertă referitoare la infectarea cu E.Coli a unui sortiment de brânză de la fabrica din Argeş, după ce un copil din Italia s-a îmbolnăvit în urma consumării produsului cumpărat de la un magazin românesc din Florenţa. În cazul infestărilor cu E. Coli, Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a demarat o anchetă pentru a stabili dacă autorităţile sanitare au acţionat conform normelor în vigoare.

Vaccinul hexavalent aprinde spiritele

Raportul întocmit de Corpul de Control al premierului atrage atenţia şi asupra vaccinul cu şase valenţe, cu care au fost imunizaţi o parte din bebeluşii cu sindrom hemolitic uremic. Concret, documentul subliniază că au fost distribuite peste 107.000 de doze de vaccin hexavalent care nu era aprobat pe piaţa europeană, sugerând o legătură între vaccinare şi apariţia patologiei grave la micuţii din Argeş.

Reacţii dure au apărut ulterior publicării raportului atât de la Ministerul Sănătăţii cât şi de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Ambele instituţii atrag atenţia că serul incriminat nu prezintă niciun fel de risc pentru micuţi şi că Hexaxima produsul care a înlocuit vaccinul Hexacima, nu avea cum să producă sindrom hemolitic uremic.

„Este regretabil că asocierea în spaţiul public a unor teme independente dintr-un raport de control riscă să pună în pericol campanii de vaccinare necesare pentru evitarea reapariţiei unor fenomene epidemice în România“, a subliniat Ministerul Sănătăţii.

„Nu există probe care să facă legătura între vaccin şi SHU“

Şi Agenţia Naţională a Medicamentului a avut o reacţie dură la adresa raportului întocmit de Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş. Mai exact, reprezentanţii instituţiei au precizat că nota Guvernului a ajuns în spaţiul public fără ca ea să fie discutată cu ei, care ar fi putut fundamenta ştiinţific concluziile din document.

„Constatăm că publicul larg nu a fost informat într-un mod corespunzător, întrucât, în lipsa unor dovezi bazate pe fundamentare legislativă, nota de informare conţine o multitudine de aspecte care denotă o neînţelegere a mecanismelor ce au stat la baza punerii pe piaţă a vaccinului hexavalent în formă comercială denumită HEXAXIM“, arată Agenţia Naţională a Medicamentului.

Totodată, oficialii de aici subliniază că nu există nicio probă care să stabilească o legătură directă între schema de vaccinare şi copiii diagnosticaţi cu sindrom hemolitic uremic.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite