Europa epuizează resursele planetei. Consumăm resurse naturale care aparţin generaţiilor viitoare

FOTO: 123 RF

Cetăţenii Uniunii Europene consumă 20 la sută din resursele naturale ale planetei, deşi reprezintă doar 7 la sută din populaţia lumii. Acest consum este direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme resimţite din ce în ce mai des pe continent. Este important să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero până în 2040, atrag atenţia experţii.

„Dacă toată lumea ar avea acelaşi stil de viaţă ca cetăţenii europeni, mâine, 10 mai, am fi epuizat resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an”, conform celui mai recent raport World Wide Fund for Nature (WWF) şi datelor Global Footprint Network. Mai mult decât atât, impactul UE asupra resurselor planetei este inechitabil, UE utilizează până la 20% din biocapacitatea Pământului, cu doar 7% din populaţia lumii, se arată în comunicatul de presă al WWF.

„În contextul în care tot azi a început Summit-ul UE la Sibiu, se pune problema dacă şefii de state şi guverne din UE înţeleg acest fenomen şi consecinţele lui şi sunt pregătiţi să ia decizii ferme pentru o dezvoltare europeană cu adevărat durabilă şi pentru stoparea pierderii accelerate a biodiversităţii şi a acţiunilor care accentuează impactul schimbărilor climatice”, mai arată reprezentanţii WWF.

„La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului şi începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moştenească generaţiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete şi depăşeşte ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră”, mai spun activiştii.

Efectele consumului excesiv

Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an şi ne afundăm şi mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecinţele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversităţii, defrişări, diminuarea drastică a stocurilor de peşte, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului şi schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundaţiile şi incendiile. Aceste ameninţări, la rândul lor, provoacă tensiuni şi conflicte şi agravează inegalităţile socio-economice. 

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1 ° C, iar Europa a început deja să simtă impactul. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 şi 2017, dar şi pierderi de vieţi omeneşti: peste 115 000 de persoane din întreaga Europă, transmite WWF. 

Cel mai recent raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (n.r. Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferenţe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE şi cele ale altor ţări din lume. „De asemenea, arată că, în pofida unor mari variaţii între ţările UE, nici una dintre ele nu funcţionează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul ştiinţific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate şi Servicii Eosistemice (IPBES) şi oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale”, mai arată WWF.

Lupta împotriva schimbărilor climatice - o prioritate

În acest context, WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă şi lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. „Este important să protejăm şi refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 şi să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040”, se mai arată în comunicatul de presă.

Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaşte necesitatea de a aborda şi stopa pierderea biodiversităţii şi de a stabili un obiectiv ambiţios, dar realizabil, spun reprezentanţii WWF. „Va transmite un semnal puternic cetăţenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenţie problemelor cu care omenirea se confruntă şi că UE îşi poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în acelaşi timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei şi al biodiversităţii”, conchid activiştii pentru mediu.