De ce au loc incendiile în clădiri în România? Cauzele tragediilor şi soluţii pentru a ne bucura de siguranţă în locuinţele noastre

Mai multe ţări s-au confruntat de-a lungul timpului cu incendii devastatoare în clădiri, însă acestea au învăţat lecţii importante şi au luat măsuri ca astfel de evenimente tragice să nu mai aibă loc! În schimb, România pare să rămână în urmă, încă o dată, având un normativ caduc privind siguranţa la foc, neschimbat de aproape 23 de ani.

Comisia Europeană introduce încă din anul 2000 euroclasele - un sistem care oferă posibilitatea de a evalua toate materialele de construcţie după gradul de contribuţie la foc. Urmând această clasificare, proiectanţii şi constructorii pot oferi soluţii creative şi sustenabile pentru clădiri în care locuirea sau ocuparea să fie în siguranţă.

Istoria recentă a incendiilor în România ne arată că, nici dacă ajungi într-un spital din ţară nu eşti în siguranţă. În mai puţin de 1 an, în perioada 2020 – 2021, au avut loc 18 incendii în spitalele din România, iar acest aspect este alarmant, dat fiind faptul că sunt puse în pericol vieţile pacienţilor, dar şi ale medicilor şi asistenţilor medicali. Printre incendiile grave care s-au soldat cu victime se numără incendiul de la Piatra Neamţ – Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde 10 oameni au murit în incendiu şi alţi 5 ulterior. Un alt incendiu grav a avut loc la pavilionul 5 al Spitalului ”Matei Balş”, acolo unde 4 oameni au murit în incendiu şi ulterior alţi 22. La Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, 7 vieţi s-au pierdut - 5 oameni au murit în incendiu şi alţii 2 după ce au fost transferaţi la alte spitale.

Nici zgârie-norii din Capitală nu oferă siguranţă, aceştia găzduind sute de oameni care muncesc. Chiar dacă o astfel de clădire este impunătoare şi cu un design avangardist, dacă materialele din care este construită sunt combustibile, se pot întâmpla tragedii ireversibile. În iulie 2009, Millenium Business Center, o clădire cu 19 etaje din centrul Bucureştiului, a fost cuprinsă de flăcări. Incendiul a pornit la etajul 15 şi s-a extins până la etajul 18, unde cea mai lungă scară a pompierilor, de 55 de metri, nu a putut să intervină rapid. Fiind una dintre cele mai înalte clădiri din Capitală pe structură metalică, acesta nu era prevăzută cu sprinklere, deşi avea o înălţime ce depăşea 73,5 metri, deoarece normativele din construcţii nu impuneau obligativitatea acestora. Din fericire, acest eveniment nu s-a soldat cu victime umane, însă un alt eveniment care a avut loc în Marea Britanie ne-a arătat cum poate arăta o astfel de tragedie.

În iunie 2017, în Londra, a avut loc un incendiu în clădirea Grenfell Tower care a dus la moartea a 72 de persoane. Acesta a afectat aproape toate cele 24 de etaje ale blocului, deşi pompierii au intervenit la 6 minute după primul apel. Rapiditatea cu care s-a extins focul pe faţade a fost de nestăvilit, materialele combustibile, inflamabile, fiind cel mai mare duşman al pompierilor. După 2 ore de la izbucnirea incendiului, clădirea ardea ca o torţă, iar focul s-a stins de la sine abia după 24 de ore. Au existat numeroase critici adresate guvernului britanic privind normele de siguranţă în clădiri, astfel că la doi ani de la izbucnirea incendiului, au fost adoptate noi decizii privind normativul de siguranţă la foc în domeniul construcţiilor. Raportul Building a Safer Future a fost urmat de o interdicţie naţională la nivelul UK privind utilizarea materialelor combustibile. Astăzi toate clădirile cu etaj, cu înălţimea de peste 18 metri faţă de nivelul solului trebuie izolate cu materiale incombustibile, care fac parte din clasa de reacţie la foc A1 şi A2. Totodată, în 2021 a fost iniţiată Legea privind siguranţa la incendiu şi Legea privind siguranţa clădirilor în UK. Prima a fost aprobată de parlament şi promulgată ca lege, iar cea de-a doua va intra în vigoare în cursul acestui an.

În România, normativul privind siguranţa la foc a clădirilor nu face referire la clasele de reacţie la foc. Mai mult, în prezent nu există reglementări clare cu privire la permisiunea sau interdicţia materialelor combustibile sau incombustibile în construcţii. Un ghid de bună practică din 2013 privind anveloparea clădirilor existente - ”Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente”, SC 007 - recomandă utilizarea materialelor incombustibile în izolaţia termică a blocurilor cu înălţimea peste 28 de metri. Pe clădirile cu înălţimea de până la 28 de metri se aplică doar bariere de protecţie  la foc cu înălţimea de 0,30 m în dreptul planşeelor sau ferestrele şi uşile închiderilor se bordează pe toate laturile exterioare cu materiale incombustibile cu lăţimea de minimum 0,30 m. Dar acest ghid nu are titlu de obligativitate!

Octavian Lalu, cercetător în domeniul Ingineriei Securităţii la incendiu, cu o experienţă de peste nouă ani în domeniu, explică cum testarea la scară largă a propagării focului a dus la dezvoltarea unor soluţii, însă acestea trebuie incluse în reglementări clare. ”Extinderea pe verticală a focului poate fi prevenită prin realizarea de bariere de foc. În Finlanda şi Germania s-au făcut testări la scară naturală pentru sisteme ETICS. Au înţeles că există riscuri, au făcut mai multe studii şi au dezvoltat metodologii, soluţii de limitare a propagării focului pe verticală în cadrul acestor sisteme. Utilizarea testării la scară naturală este un prim pas în determinarea comportamentului faţadelor la foc. La nivelul Uniuniii Europene, este necesar un sistem de testare la scară naturală pentru faţade, care să fie unitar şi armonizat. În momentul de faţă se lucrează la un sistem de bariere de foc care să reducă extinderea pe verticală a incendiului. Însă pentru ca toate aceste aspecte să poată fi puse în aplicare trebuie să fie însoţite de o legislaţie actualizată la cerinţele şi standardele de siguranţă ale industriei.”

Poate este indicată o reglementare mai severă pentru a ne pune vieţile şi locuinţele la adăpost. Poate este util să îmbunătăţim şi standardele pentru anvelopare, să reducem înălţimea clădirilor de la care se aplică materiale incombustibile pe faţade şi să creştem lăţimea barierelor împotriva incendiilor între etaje sau la bordarea golurilor între uşi şi ferestre?

Cel mai important lucru este că astăzi există pe piaţă soluţii constructive împotriva incendiilor. Acestea trebuie doar reglementate şi aplicate cu stricteţe pentru a evita tragediile şi a face locuirea sau ocuparea mai sigure.

ROCKWOOL România, lider mondial în producerea de vată minerală bazaltică - un produs din clasa de reacţie la foc A1 (adică nu se aprinde, nu arde şi nu degajă semnificativ fum toxic) - recomandă utilizarea materialelor incombustibile în clădiri. Emilian Grigore, Specification Manager la ROCKWOOL, adaugă că: „Pentru a reduce riscul apariţiei incendiilor, precum şi al extinderii acestora, este necesar să fie utilizată în construcţii vata minerală bazaltică datorită proprietăţilor sale. Persoanele care aleg să îşi izoleze locuinţele cu vată minerală bazaltică au şansa să trăiască în siguranţă pentru că este un material incombustibil durabil şi rezistent care previne răspândirea focului.”

Sistemele ETICS sau Termosistem propuse de ROCKWOOL România oferă siguranţă maximă împotriva incendiilor. Acestea sunt alcătuite din adeziv, termoizolaţie, diblu de ancorare, masa de şpaclu, plasă de armare şi stratul final de tencuială decorativă, combinaţia ideală şi pentru izolarea termică şi fonică a pereţilor exteriori ai unei construcţii noi sau existente. Proprietarii pot să se bucure de confort şi siguranţă în propria lor casă. Astfel, acestea menţin iarna căldura, iar vara, răcoarea, dând dovadă de durabilitate, rezistenţă şi o amprentă de carbon joasă.