Condamnări la 5 ani de închisoare pentru deşeurile cu cianuri de la Aro care au ajuns la groapa de gunoi Glina

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a demis-o săptămâna trecută pe Gabriela Dorojan din funcţia de Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu, dar aceasta a ajuns ziua următoare în funcţia de şefă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov cu atribuţii în autorizarea gropii de gunoi Glina.

Ancheta privind cianurile depozitate la groapa de gunoi Glina alături de alte deşeuri extrem de periculoase a fost finalizată, iar făptuitorii au fost condamnaţi la 5 ani de închisoare.

Potrivit procurorilor care l-au trimis în judecată pe Tofan, condamnat pe baza rechizitoriului lor la 5 ani de închisoare, deşeurile cu cianuri de la Aro, care au ajuns la groapa de gunoi Glina, nu puteau fi stocate la niciun depozit din România.

Încă un apel deschis al locuitorilor din Comuna Glina, Popeşti Leordeni şi a celor din cartierele învecinate cu groapa de gunoi Glina, respectiv: Berceni, Titan, Sălăjan, Pantelimon şi 23 August pentru a arăta autorităţilor cum se încearcă în aceste zile autorizarea pe ascuns şi în baza unor documente false a gropii de gunoi Glina sub masca unei instalaţii de sortare de către APM Ilfov.

Un pericol extrem de mare pentru Bucureşti şi pentru sănătatea publică este tolerat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov care nu doreşte să verifice dacă societatea Ecorec S.A. sau reprezentanţii acesteia care solicită autorizarea unei activităţi cu un impact enorm asupra sănătăţii populaţiei sunt legal reprezentaţi la Registrul Comerţului sau administatorii acesteia au mandat valabil să facă solicitări de asemenea imporanţă pentru o activitate ce impactează major factorii de mediu din jur.

Comisia Europeană s-a sesizat asupra pericolului pentru mediul înconjurator şi sănătatea populaţiei generat de existenţa gropii de gunoi de la Glina, groapă de gunoi administrată de firma Ecorec S.A. şi aflată la o distanţă de 70 de metri de casele locuite ale cetăţenilor, deşi legea prevede o distanţă de minim 1.000 metri.

Se confirmă astfel chiar de către Comisia Europeană faptul că groapa de gunoi de la Glina este un adevarat focar de infecţie ce încalcă toate prevederile legale naţionale şi europene privind depozitarea deşeurilor.

Scurt istoric al activităţii de la groapa de gunoi Glina din ultimii 20 de ani care a determinat în mod justificat Comisia Europeana să se sesizeze asupra pericolului pentru mediul înconjurator de la marginea Bucureştiului:

• În anul 1999 se încheie un contract între societatea Ecorec S.A. şi Primăria Popeşti Leordeni privind concesionarea unei suprafeţe de 100 de hectare de teren pe care se află vechea groapă a Bucureştiului, Ochiul Boului deja contaminată şi poluată la acea vreme, fără a se organiza o licitaţie publică sau o altă procedură de achiziţie publică obligatorie la acea vreme ca şi în prezent.
• În anul 2001 societatea Ecorec S.A. a intrat în reţeaua internaţională de spălare de bani Ciancimino, folosind ani de zile activitatea de la groapa de gunoi Glina ca paravan în realizarea infracţiunilor de spălare de bani.
• În anul 2002, Ecorec S.A. încheie ilegal un contract de concesiune cu Primăria Popeşti Leordeni în care se stabileşte o plata de 5000 de dolari pe an pentru a folosi o suprafaţă de peste 100 de hectare de teren.
• În anul 2002 Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov eliberează Autorizaţia Integrată de Mediu societăţii Ecorec S.A. aflată la o distanţă de 70 de metri de casele oamenilor încălcând cele mai elementare norme de mediu din România şi din Comunitatea Europeană sfidând locuitorii şi comunităţile locale din jurul acestui focar de infecţie.
• În anul 2004 si 2005 presa internaţională semnalează depistarea deşeurilor periculoase transfrontaliere de origine italiană şi introduse pe ascuns în cadrul gropii de gunoi Glina.
• În anul 2007-2008 în acţionariatul Ecorec intră reprezentanţi ai familiei mafiote Ciancimino acuzaţi pentru spălarea de bani ai familiei mafiote.
• În anul 2010 presa semnalează incendii violente la groapa de gunoi Glina care au pus în pericol casele şi gospodăriile aflate la 70 de metri de incendiu, în acest context presa vremii a relatat că incendiile sunt declanşate intenţionat pentru a arde deşeurile periculoase provenite din Italia şi depozitate la groapa de gunoi Glina.
• În anul 2011 – 2012 au loc alte incendii la fel de periculoase şi cu acelaşi scop.
• În anul 2012 aceeasi Agenţie de Protecţie a Mediului Ilfov acordă o nouă prelungire a Autorizaţie Integrată de Mediu pentru Ecorec, administratorul gropii de gunoi Glina deşi infracţiunile de mediu, afectarea sanatatii populaţiei şi existenţa caselor şi gospodăriilor la o distanţă de 70 de metri erau demonstrate iar revoltele oamenilor din jur erau evidente.
• În anul 2013 multe articole de preasă arată revolta cetăţenilor privind condiţiile grele de viaţă lângă muntele de gunoi nociv care le afectează sănătatea.
• În anul 2014 cetăţenii din Bucureşti sunt zguduiti de aflarea faptului că la groapa de gunoi Glina au fost aduse cianuri de la platfoma Aro din Câmpulung şi depozitate în apropierea caselor locuite, fiind alarmaţi de posibilitatea răspândirii acestora în tot oraşul.
• În anul 2015 au loc 2 incendii periculoase la groapa de gunoi Glina pe suprafeţe mari de teren şi cu o durata de câteva zile, cetăţenii suspectând că aceste incendii sunt declanşate intenţionat pentru arderea cianurilor aduse de la platforma Aro Câmpulung.
• În anul 2016 presa relatează faptul că deşeurile menajere aduse la groapa de gunoi Glina sunt amestecate cu deşeuri periculoase somând autorităţile să încadreze groapa de gunoi Glina ca depozit de deşeuri periculoase.
• În anul 2017 un nou scandal la groapa de gunoi Glina datorată amestecarii iodului radioactiv cu deşeurile menejere şi posibilitatea poluării fântânilor şi a terenurilor locuitorilor din jur aflaţi la o distanţă de sub 70 de metri faţă de zona radioactivă.
• În anul 2018 se ia decizia de închidere a gropii de gunoi Glina, presa relatând bucuria oamenilor care au suferit ani de zile poluarea şi contaminarea alături de muntele de gunoi nociv.
• Tot în anul 2018 asociaţii şi administratorii Ecorec au fost arestaţi pentru infracţiunea de spălare de bani şi utilizarea gropii de gunoi Glina ca şi paravan pentru acestă periculoasă infracţiune de către Tribunalul din Roma.
• În anul 2018, în data de 15.07.2018 a expirat mandatul membrilor consiliului de administraţie şi administratorilor, societatea rămânând fără reprezentant legal până-n prezent.
• În anul 2018 au fost deschise mai multe dosare de urmărire penală cu autori cunoscuţi având ca obiect infracţiuni comise de funcţionari din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, Ministerul Mediului, Direcţia de Sănătate Publică Ilfov privind procesul de reautorizare a gropii de gunoi Glina.
• În anul 2019 prin folosirea unor procuri false Corina Blănaru fostă angajată a Ecorec S.A. a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov documentaţia de reautorizare a gropii de gunoi Glina sub masca unei instalaţii de sortare încercând să înşele vigilenţa autorităţilor. Această tentativă a fost respinsă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov.
• Tot în anul 2019 Corina Blănaru a încercat să cumpere influenţa preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a directorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov în vederea reautorizării gropii de gunoi Glina, aceasta fiind primită în audienţă în luna decembrie a anului 2019 de ambii funcţionari publici fără ca aceştia să verifice identitatea persoanei sau dacă reprezintă cu adevărat societatea Ecorec S.A.
• În anul 2020, luna ianuarie Corina Blănaru a revenit la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov prezentând procuri false şi cu solicitări privind autorizarea Staţiei de sortare din cadrul gropii de gunoi Glina fără a avea mandat legal de reprezentare. Funcţionarii publici din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov au verificat calitatea acesteia la Registrul Comerţului constatând că nu are calitate să formuleze aceste cereri.
• În anul 2020, luna ianuarie, ziua 22, doamna Gabriela Dorojan, noul director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov urmează să decidă sau să respingă  autorizarea celei mai periculoase gropi de gunoi din Europa, respectiv groapa de gunoi Glina sub masca autorizării unei instalaţii de sortare plasată pe terenul contaminat al gropii de gunoi fără acordul Ministrului Mediului, domnul Costel Alexe. 

Drama vieţii oamenilor din Popeşti Leordeni, Glina şi cartierele bucureştene limitrofe care au trăit în ultimii 15 ani printre gunoaie, cianuri, iod radioactiv şi miros lângă un munte nociv de gunoi de peste 100 de metri înălţime, aflat la mai puţin de 70 de metri de casele locuite, a fost posibilă datorită infracţiunilor comise de administratorii, asociaţii sau împuterniciţii societăţii Ecorec dar şi de complicitatea funcţionarilor publici care au făcut posibilă situaţia în care se găsesc aceşti oameni la ora actuală.

Suntem în anul 2020 şi facem parte din spatiul Comunităţii Europene, în care s-a decis să se realizeze investiţii pentru mediu şi sănătatea populaţiei de peste o mie de miliarde de euro pentru următoarea perioadă acordând o prioritate absolută acestei valori umane nepretuite. Şi în România, instituţiile de mediu, Ministerul Mediului, Agenţiile de Protecţie a Mediului şi funcţionarii publici din domeniu ar trebui să îmbrăţişeze acelaşi concept moral privind protejarea sănătăţii publice chiar dacă pentru moment nu sunt sume atât de mari aferente investiţiilor în protecţia mediului şi sănătatea publică.    

Soluţia pentru a scăpa România de procedura de infringement cu Uniunea Europeană şi evitarea plăţilor de amenzi zilnice imense este introducerea cât mai rapidă a gropii de gunoi Glina în Programul de Închidere a Depozitelor Municipale Neconforme alături de cele 68 de gropi neconforme din ţară şi închiderea definitivă a acesteia în baza respectării Directivei 1999/CE.

Atitudinea publică, onestitatea şi respectul faţă de cetăţeni dat de Ministrul Mediului, domnul Costel Alexe la Comitetul Naţional pentru Deşeuri din data de 15.01.2020 este un exemplu excelent de implicare în respectarea legilor de mediu şi în consecinţă de neautorizare a obiectivelor care pun în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor dar şi implicarea în identificarea funcţionarilor publici din subordine care tolerează intenţionat sau nu încălcarea legislaţiei.