Victor Ponta, un „artist“ al jumătăţilor de adevăr şi al minciunilor prin omisiune

Lista minciunilor răspândite de premierul Victor Ponta a crescut cu o nouă dezinformare legată de anchetarea sa în dosarul Turceni-Rovinari. De altfel, temele asupra cărora şeful Executivului revine periodic cu născociri sunt două: dosarul în care este inculpat de procurorii DNA şi Codul Fiscal, iar tehnica sa se „rafinează“ pe zi ce trece.

Premierul Victor Ponta a răspândit o nouă miniciună referitoare la anchetarea sa în dosarul Turceni-Rovinari: a dat publicităţii două fragmente atribuite expertizei din dosarul în care este inculpat. Extrasele nu sunt însă decât fragmentele unei analize realizate de un expert plătit de către Dan Şova, suspect în aceeaşi speţă, au avertizat ulterior oficiali ai DNA. Asta nu l-a împiedicat însă pe şeful Executivului să se declare nevinovat în ancheta în care este vizat alături de Şova. „Regret faptul că bătălia politică şi de media se duce cu arme necinstite - din expertiza făcută în dosarul meu se arată că SCA «Şova şi Asociaţii» şi-a dedus cheltuieli în baza contractului cu mine de 51.321 RON. Şi se arată de asemenea că au fost plătite taxe şi impozite de către «Cabinet Avocat Ponta Victor» în suma de 53.000 lei!“, a scris Ponta pe Facebook. La finalul postării, el a adăugat o informaţie care ar fi putut trece drept adevărată pentru publicul nefamiliarizat cu procedurile judiciare: a menţionat că i-a fost pus sechestru pe apartament la 13 iulie, şi  nu acum, „cum în mod eronat a apărut în presă“, informaţie care, la o primă lectură a ştirilor apărute la acea dată, i-ar fi putut susţine şi restul poveştii. Astfel, pentru un cititor care nu cunoştea în detaliu elementele din dosarul premierului, faptul că prima ştire referitoare la măsura asiguratorie a sechestrului a apărut la 13 iulie ar fi putut convinge. De fapt, premierul a minţit şi aici, pentru că la acea dată expertiza financiară din dosar nu era finalizată. Drept urmare, procurorii nu stabiliseră valoarea prejudiciului imputat lui Ponta şi, în consecinţă, nici care dintre bunurile deţinute de  acesta ar fi putut acoperi prejudiciul respectiv.

Procurorii DNA au reacţionat prompt, chiar printr-un comunicat de presă, la minciuna încâlcită propagată de premier: „Fragmentul postat pe Facebook de inculpatul Ponta Victor Viorel este în realitate un extras din conţinutul opiniei separate a unuia dintre experţii inculpaţilor, respectiv expertul desemnat de inculpatul Şova Dan-Coman şi nu reprezintă nicidecum rezultatul raportului de expertiză fiscală şi contabilă dispusă în cauză. Raportul respectiv a fost întocmit de un expert independent, desemnat de organul judiciar, în conformitate cu art. 172 şi următoarele CPP“, se arată în răspunsul transmis de DNA, la solicitarea Mediafax. Mai mult, procurorii au adăugat că raportul integral de expertiză fiscală şi contabilă din dosar conţine 29 de file şi opt anexe.

Ponta minte, DNA dezminte

Nu este nici pe departe prima dată când oficiali ai DNA sunt nevoiţi să demonteze în presă informaţiile false prezentate de Victor Ponta. În urmă cu o lună, Ponta a minţit în repetate rânduri în legătură cu ancheta care îl vizează, într-o emisiune la Antena 3.  Ulterior, deşi oficiali din DNA l-au contrazis, el a  recidivat în doar trei zile, într-un interviu oferit postului B1 TV şi a insistat că nu este acuzat pentru fapte de corupţie, că a aflat din presă despre măsura sechestrului pe avere care urma să fie cerută de procurori, dar şi că nu s-a prevalat de dreptul la tăcere în timpul petrecut la DNA, ci a discutat cu anchetatorii. Mai mult, Ponta s-a încurcat în propriile-i minciuni când jurnalistul l-a întrebat de ce nu contestă faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie îl anchetează pentru fapte despre care el spune că nu au legătură cu corupţia. „Dar de ce să contest? Nu am nicio problemă, nu“, a răspuns Ponta, vizibil încurcat, după ce a afirmat că nu este acuzat de fapte de corupţie pentru că nu a deţinut funcţii publice. „Cum se explică atunci că dosarul e la DNA?“, a insistat moderatorul. Ponta a dat un răspuns halucinant: „Cred că intuitul persoanei“.

Falsa ecuaţie a Codului Fiscal

La începutul săptămânii trecute, premierul Victor Ponta a vrut să demonstreze, prin calcule, că bugetul statului poate suporta reducerile de taxe incluse în noul Cod Fiscal, numai că a minţit prin omisiune: nu a ţinut cont de impactul unor măsuri fiscale de care nici nu a amintit, iar „pomenile electorale“ şi gaura creată de acestea în vistieria statului au fost trecute cu vederea. Astfel, premierul nu a inclus în calcul prezentat la tablă, la România TV, şi minusul creat de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, măsură intrată în vigoare încă de la 1 iunie, dar care se aplică şi în 2016 şi, deci, are impact asupra bugetului. Nota de fundamentare a proiectului care a reglementat scăderea TVA la mâncare arăta un impact de 2,44 de miliarde de lei pe acest an şi de 5,17 miliarde de lei în 2016. Mai mult, Ponta a uitat să adauge în calculele sale impactul reducerii accizelor, atât la carburanţi, cât şi la băuturi alcoolice, măsuri prevăzute şi ele în proiectul noului Cod Fiscal. De fapt, premierul nici nu a pomenit de aceste măsuri. Potrivit prezentării făcute de Guvern în luna martie, când proiectul a fost transmis Parlamentului, reducerea accizelor va crea un gol bugetar brut de 3 miliarde de lei în 2016.

Trăgând linie, reiese că Ponta a pierdut pe drum, în calculele sale, un minus la bugetul de stat de 8,17 miliarde de lei numai din măsurile din Codul Fiscal de care nu a pomenit. Noul Cod Fiscal, cu toate măsurile pe care le include în forma actuală, creează un gol bugetar de aproape 17 miliarde de lei în 2016, echivalentul a 2,3% din PIB.

În ampla sa argumentaţie privind sustenabilitatea Codului Fiscal, care pune presiune asupra deficitului bugetar, Ponta a omis să ţină cont de impactul unor măsuri sociale adoptate sau promise – dublarea alocaţiilor, majorarea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ, indemnizaţiile pentru revoluţionari, dar şi noua lege a salarizării, ce urmează să se aplice la sfârşitul acestui an. De atunci, Ponta a mai adăugat pe listă şi majorarea salariilor din sănătate cu 25%.

Când Ponta a introdus acciza suplimentară pe carburanţi, la 1 aprilie 2014, susţinea că sumele colectate din această taxă vor fi direcţionate spre construcţia de autostrăzi. Un an mai târziu, premierul admitea că proiectul a fost unul eşuat pentru că „nu am reuşit să deblocăm procedurile şi să investim efectiv banii“.

O altă minciună prin omisiune a lui Ponta a fost lansată la sfârşitul anului trecut, când premierul a spus că prelungeşte cu un an sistemul de taxare a resurselor de petrol şi gaze (redevenţe, plus alte două taxe) pentru că „nu se pot mări peste noapte“. Numai că Ponta promitea încă din 2012 alinierea sistemului de redevenţe la nivelul mediu din Uniunea Europeană, acest lucru fiind trecut şi în programul de guvernare. Ponta ştia încă din 2012, de când a ajuns premier, că prevederea care interzice statului să majoreze nivelul redevenţelor expiră la sfârşitul lui 2014. Aceasta era inclusă în contractul de privatizare a Petrom din 2004.