PNL dezgroapă cazul Ponta după modelul Şova
0
Liberalii au contestat la Curtea Constituţională procedura prin care Camera Deputaţilor l-a salvat pe premierul Victor Ponta de începerea urmării penale în dosarul Rovinari-Turceni. Sesizarea PNL este, mai degrabă, o găselniţă avocăţească, dar dacă magistraţii CCR vor accepta interpretarea liberalilor, premierul va primi încă o lovitură de imagine.
La o lună de la votul din Camera Deputaţilor care l-a salvat pe Victor Ponta de procurorii DNA, liberalii redeschid dosarul Rovinari-Turceni printr-o sesizare la Curtea Constituţională. Pe scurt, PNL spune că plenul Camerei Deputaţilor s-a folosit de un articol neconstituţional atunci când a respins solicitarea Parchetului de începere a urmăririi penale pe numele lui Victor Ponta.
Pentru a înţelege cu exactitate demersul liberalilor, trebuie să explicăm mai întâi procedura de ridicare a imunităţii în cazul premierului. Pentru că Victor Ponta este deputat, procurorii DNA au cerut Camerei Deputaţilor să aprobe solicitarea de începere a urmăririi penale. Regulamentul Camerei Deputaţilor (legea internă de funcţionare a deputaţilor) spune că solicitarea trebuie trimisă mai întâi către Comisia Juridică. Deputaţii jurişti au de făcut două lucruri: elaborează un raport în care dau un aviz pur consultativ (fie el pozitiv sau negativ) privind solicitarea procurorilor. Practic, recomandă plenului cum ar trebui să voteze. În cazul lui Ponta, avizul a fost negativ.
Proiectul de hotărâre încurcă lucrurile
Însă, mult mai important, pe lângă aviz, Comisia Juridică mai elaborează şi un proiect de hotărâre privind solicitarea procurorilor, care, ulterior, se votează în plen şi în baza căruia procurorii pot sau nu să înceapă urmrărirea penală. Cum PSD are majoritate în toate comisiile parlamentare, Comisia Juridică a întocmit un Proiect de hotărâre cu următorul conţinut: „Articol unic – Camera Deputaţilor hotărăşte să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012”.
Conform procedurii, acest proiect de hotărâre a ajuns în plen pentru a fi supus votului final. „Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi”, arată art 157 , alin. 7, din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Acesta este articolul problematic, sesizat de PNL la CCR. Aşadar, acesta este stadiul unde lucrurile se complică. Liberalii ridică următoarea problemă: de ce solicitarea procurorilor DNA nu a fost supusă direct votului din plen (care este suveran)? De ce o mână de oameni (Comisia Juridică) impune tuturor deputaţilor calea de urmat?
Deputatul PNL Gabriel Andronache, unul din oamenii care au redactat sesizarea liberalilor, explică pe ce se bazează demersul. „Nu e normal ca plenul să voteze un proiect de hotărâre cu o soluţie impusă deja de Comisia Juridică. Practic, în plen, ca deputat, nu votezi solicitarea procurorilor, ci arăţi că eşti de acord sau nu cu ce a decis Comisia Juridică”, a explicat Andronache pentru Adevărul. Concret, în cazul Ponta, proiectul de hotărâre eleborat de Comisia Juridică, prin care „nu se cerea” începerea urmării penale, a fost adoptat de plen cu 231 voturi ”pentru” şi 120 ”împotrivă”. Deci, cu ajutorul majorităţii PSD din Camera Deputaţilor, Ponta a scăpat de braţul procurorilor.
“Negarea negaţiei nu este o afirmaţie”
Dar dacă PNL ar fi reuşit să formeze o altă majoritate (spre exemplu, cu UNPR) în Camera Deputaţilor şi ar fi respins proiectul trimis de Comisia Juridică? „Atât timp cât nu votezi direct solicitarea Justiţiei, este aceeaşi stare de ambiguitate”, răspunde Gabriel Andronache. De altfel, liberalii chiar au oferit un astfel de exemplu ipotetic în sesizarea către CCR. „În situaţia în care Proiectul de hotărâre, având articolul unic <<Camera Deputaţilor hotărăşte să nu ceară urmărirea penală>>, este supus votului Camerei Deputaţilor, iar majoritatea decide să respingă prin vot Proiectul de hotărâre propus, urmarea juridică este că plenul Camerei Deputaţilor nu hotărăşte să ceară urmărirea penală, ci doar că respinge propunerea (formulată prin Proiectul de hotărâre) să nu ceară urmărirea penală. Negarea negaţiei nu echivalează cu o afirmaţie, în considerarea argumentelor logico-juridice! Aşadar, Camera nu poate să decidă să ceară urmărirea penală, ci doar să decidă împotriva <<neînceperii>> urmăririi penale”, se arată în sesizarea PNL.
La prima vedere, formularea liberalilor pare o tautologie: vorbim de acceaşi idee, formulată cu alte cuvinte. Însă Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, spun e că intereptarea liberalilor este corectă. „Ţinând cont de formularea proiectului de hotărâîre, sesizarea PNL cred că este întemeiată. Practic, plenului i se serveşte o soluţie. Plenul nu are libertatea de a alege, ci pur şi simplu i se aduce soluţia de respingere a solicitării de începere a urmăririi penale. Camera Deputaţilor este împiedicată, practic, să ceară urmărirea penală. În plus, textul putea să te ducă în eroare. Dacă votai <<da>>, nu era un <<da>> pentru începerea urmării penale, ci un <<da >> pentru adoptarea proiectului, care însemna, de fapt, că te opui începerii urmării penale. Adică un <<nu>>”, spune Elenina Nicuţ.
Se reia votul?
Acest argument este menţionat şi în sesizarea PNL. „Textul întregului proiect de hotărâre a fost întocmit, în opinia noastră, cu rea-credinţă, în aşa fel încât să se inducă în eroare plenul Camerei Deputaţilor. Astfel, au fost încălcate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, spun liberalii. Legea 24/2000 spune: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”. Iar PNL spune că proiectul de hotărâre a fost formulat echivoc. „Deşi titlul Proiectului este Hotărâre privind <<cererea de urmărire penală>> a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, totuşi, textul articolului unic prevedea contrariul: Camera Deputaţilor hotărăşte <<să nu ceară urmărirea penală>> a domnului Victor-Viorel Ponta”, interpretează juriştii PNL.
În concluzie, PNL susţine că alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că plenul votează un proiect de hotărâre elaborat de Comisia Juridică, este neconstituţional. Cum votul de neîncepere a urmării penale pentru Victor Ponta s-a dat în baza articolului 157 alin 7, automat hotărârea prin care Ponta a scăpat de Justiţiei este neconstituţională, mai spune PNL.
Numai că, atât timp cât articolul 157 nu a fost contestat la CCR înainte de votul pentru Ponta, el este doar prezumtiv neconstituţional. Cum hotărârile Curţii nu acţionează retroactiv, dacă CCR va decide zilele următoare că paragraful este neconstituţional, aşa cum cer liberalii, hotărârea nu poate schimba votul din Parlament. “Staţi să vedem ce va zice Curtea mai întâi. Dacă ne dă dreptate, noi vom cere reluarea votului în Parlament, după modelul Şova, deşi cele două cazuri nu sunt identice. Sigur, PSD are majoritate şi probabil se va opune, dar asta va însemna un nou scandal pentru Ponta, care se adaugă la listă lungă de probleme. Atacăm din toate părţile”, au spus surse din conducerea PNL pentru “Adevărul”. În cazul Şova, PSD a fost nevoit să repete votul, pentru că Senatul n-a adoptat o hotărâre de respingere a solicitării formulate de procurori. Însă în cazul Ponta, Camera Deputaţilor a adoptat o hotărâre.
PSD recunoaşte hiba
Articolul din Regulamentul Camerei contestat de PNL la CCR a fost reformulat de curând. Până în data de 7 mai 2015, vechiul Regulament era mult mai explicit în chestiunea ridicării imunităţii miniştrilor care sunt şi deputaţi. „Pe regulamentul vechi, se vota direct solicitarea procurorilor, aşa cum cerem noi acum. Comisia Juridică doar trimitea avizul, nu dădea şi soluţia, ceea ce mi se pare normal. Orice lege vine însoţită de aviz, dar plenul decide”, spune Gabriel Andronache. Până şi liderii PSD au recunoscut, indirect, problemele acestui articol. Spre exemplu, în şedinţa Biroului Permanent din data de 10 iunie, prima după votul din plen pe cazul Ponta, deputatul PSD Florin Iordache a cerut chiar modificarea Regulamentului.
„Domnule preşedinte, puţină atenţie! O serie de colegi ai noştri au contestat modul în care am finalizat ieri procedura în cazul Victor Viorel Ponta (n.r.- de a vota o hotărâre propusă de Comisia Juridică). Eu v-aş propune aşa: Comisia de regulament să ne prezinte o soluţie detaliată cu un articol pe care să modificăm Regulamentul, ca să numai existe o interpretare”, a spus Iordache. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a dat înapoi. “Domnule Iordache, dacă facem asta înseamnă că am greşit şi înseamnă că ceva nu este în regulă”, a spus Zgone
Se încarcă comentariile...
