Corespondenţă din Paris. Cum şi-a pierdut Iohannis calmul în Franţa, ce a discutat cu Francois Hollande şi cu românii din diaspora
0Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit marţi după-amiază cu omologul său francez, Francois Hollande. La coborârea din aeronava prezidenţială, delegaţia franceză a făcut o gafă de protocol, iar şeful statului şi-a pierdut calmul.
UPDATE Klaus Iohannis, către românii din Franţa: Bună seara!
Românii prezenţi în sală au reacţionat imediat: Iohannis, bravo!
Iohannis: Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă. Este un moment plin de emoţie. Sunteţi aici doar o mică parte dintre cei care muncesc şi trăiesc în Franţa. Legătura cu românii din dispora nu stă numai în votul din 16 noiembrie. România este o naţiune conştientă şi puternică, cu aspitaţii. Aceste aspiraţii am privilegiu să le reprezint şi datoria să le împlinesc. Românii dau Europei valoare. Votul românilor din diapsora este una dintre prorităţile despre care am vorbit în faţa Parlamentului. Vreau să mă asigur că oriunde s-ar afla concetăţenii mei au garantate drepturile şi libertăţile fundamentale, cum ar fi şi dreptul la vot. Închei cu convngerea că, deşi suntem la început, drumul pe care am pornit ne va duce la România prosperă şi puternică pe care ne-o dorim cu toţii.
UPDATE La întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu românii din diaspora franceză şi-a făcut apariţie şi Ion Ţiriac, care a vorbit din nou despre problema românilor la vot. „România are alte probleme financiare, nu are bani să rezolve problema cozilor la vot", a spus Ţiriac. O doamnă a reacţionat imediat. „Cum să-i luaţi interviu lui Ţiriac? El era cu Ponta. Doamne, ce memorie scurtă au oamenii!”. Aproximativ 300 de persoane din Paris şi din împrejurimi au venit să-l vadă pe şeful statului.
UPDATE Klaus Iohannis urmează să se întâlnească cu preşedintele Senatului Franţei, Gerard Larcher, şi cu preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone. Şeful statului îşi va încheiat ziua la Ambasada României la Paris, acolo unde se va întâlnit cu diaspora românească din Franţa. Presa nu are acces la întânire şi nici nu va fi organizată o conferinţă de presă la final.
UPDATE După ce au luat prânzul împreună, Francois Hollande şi Klaus Iohannis au susţinut o conferinţă de presă comună:
Preşedintele Republicii Franceze, François Hollande: Doamnelor şi domnilor, m-am întâlnit cu Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. I-am mulţumit pentru vizita pe care o face în Europa şi, de asemenea, i-am mulţumit pentru că era aici pe 11 ianuarie, marcând, astfel, solidaritatea României cu Franţa lovită de atentate. Am constatat cât de solide sunt relaţiile dintre România şi Franţa, îşi trag rădăcinile din istorie, dar se prelungesc, pentru ca să putem degaja perspective împreună. Istoria înseamnă şi limba pe care o vorbim, pentru că România este o ţară francofonă, care oferă un spaţiu larg în sistemul său de educaţie predării limbii franceze şi pentru asta ţin să-i mulţumesc domnului Preşedinte. Acum, în ceea ce priveşte subiectele politice pe care le-am evocat. Uniunea Europeană, în care suntem angajaţi împreună, vom avea un Consiliu European joi şi vom vorbi despre subiecte importante, în mod special de securitate şi am fost de acord să ajungem la o hotărâre în momentul acestui Consiliu, pe programul degajat şi pentru a ajunge să procedăm la controalele necesare pentru a îndepărta ţinte pe care le au în vedere alte programe, alte tentative de radicalizare. În ceea ce priveşte Spaţiul Schengen, care priveşte România, domnul Preşedinte a spus ca ţara sa este gata să-şi asume unele angajamente, de care, de altfel, avem nevoie şi vreau ca joi, la Consiliul European, să putem ajunge la nişte coordonări pe ansamblul dispoziţiilor luate la frontiere, în aşa fel încât să putem controla şi mai bine intrările şi ieşirile care au ca ţintă continentul european, în aşa fel încât să putem preveni plecările unor combatanţi în străinătate şi să putem fi informaţi de revenirea lor în Europa.
Am vorbit, de asemenea, şi despre Ucraina. România are o frontieră întinsă cu Ucraina, iar Franţa este, împreună cu Germania, angajată într-o iniţiativă care mâine îşi va găsi realizarea, sper, la Minsk. Discuţii mai au loc şi astăzi, dar şi lupte se desfăşoară în continuare astăzi în estul Ucrainei, lupte care se soldează cu morţi printre civilii care trăiesc un adevărat calvar. Deci, trebuie să facem tot ce putem. Cancelarul Angela Merkel şi eu însumi suntem foarte activi până în ultimul moment al acestei întâlniri pentru ca să ajungem la un acord, la o reglementare globală. Avem cu toţii interes ca această reglementare să se producă. Mai întâi ucrainenii, care să-şi regăsească stabilitatea în cadrul integrităţii teritoriale, dar şi Rusia, pentru ca să poată avea relaţii conforme cu istoria, cu viitorul, cu interesele sale, relaţii cu Uniunea Europeană. Dar avem şi avantajul ca pe plan economic să ajungem să constatăm o reluare foarte puternică a schimburilor comerciale. De altfel, acesta este scopul sancţiunilor economice. Dorim, Cancelarul Merkel şi cu mine, să ajungem la Minsk la un schimb de opinii, dar noi vrem să mergem acolo cu dorinţa fermă de a reuşi, fără să avem siguranţa însă că vom reuşi. Fiecare trebuie să-şi asume responsabilităţile care-i revin.
Împreună cu domnul Preşedinte Iohannis am vorbit şi despre economie. Franţa este prezentă în România, investiţii importante au fost făcute în ultimii ani şi dorim să le dezvoltăm. Reamintesc faptul că Renault este puternic implantat în România, contribuie la nivel de 3% la producţia industrială românească. Asta arată amploarea a ceea ce s-a putut face în România şi arată şi interesul, dimensiunea interesului Franţei. Pentru că putem constata un excedent al balanţei în ceea ce priveşte relaţia dintre Franţa şi România. Am spus că sperăm că putem coopera şi mai bine pe viitor în ceea ce priveşte infrastructura, construcţia de autostrăzi, în domeniul energiei, în ceea ce priveşte energia nucleară, în sectorul serviciilor, mai ales în ceea ce priveşte apoi şi noile tehnologii, tehnologiile informatice şi, bineînţeles, în domeniul apărării. Şi sper, cred că această vizită a Preşedintelui României ne va permite să ajungem la rezultatele dorite.
Preşedintele român, Klaus Iohannis, şi liderul francez, Francois Hollande FOTO presidency.ro / marţi, 10 februarie 2015
În sfârşit, pe plan cultural avem foarte multe schimburi, avem relaţii ştiinţifice, universitare, avem instituţii culturale franceze stabilite în prezent în România şi dorim ca anul 2018 să fie deosebit de marcat în România, pentru că este, practic, definirea statului, aniversarea definirii statului modern român şi vrem să avem o puternică mobilizare pentru a face din acest moment o punere în evidenţă a prieteniei dintre ţările noastre. Am evocat şi problema sensibilă a romilor. De câteva luni, la iniţiativa guvernelor noastre, am ajuns la o cooperare în domeniul Poliţiei mult mai strânsă. Dorim să ajungem la o integrare mai profundă a acestor minorităţi în România şi am stabilit să punem la punct o strategie comună. Avem poliţişti din România care lucrează în Franţa împreună cu noi pentru ca să luptăm împotriva unor categorii de trafic şi am
reafirmat voinţa noastră de a putea vedea reglementată această problemă cu fermitate, dar într-un spirit umanitar. Deci, încă o dată, vreau să menţionez mulţumirea pe care o am de a-l primi pe domnul Preşedinte Iohannis astăzi.
Preşedintele României, Klaus Iohannis: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, mă bucur că mă aflu astăzi aici, la Paris. Invitaţia pe care mi-aţi adresat-o dumneavoastră, domnule Preşedinte Hollande, constituie un simbol puternic al importanţei pe care o are relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, în viziunea atât a părţii române, cât şi a părţii franceze. M-am bucurat că la această primă discuţie a fost posibil să participe şi domnul ministru de Externe, şi domnul ministru al Economiei. Am fost satisfăcut de substanţa discuţiilor purtate. Relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, concretizată într-un parteneriat strategic, se dezvoltă atât în jurul unei foarte importante dimensiuni politice, cât şi al unei cooperări sectoriale foarte bogate. Am reafirmat importanţa prioritară pentru România a relaţiei cu Franţa şi dorinţa de dezvoltare a acesteia, inclusiv, domnule Preşedinte, în cadrul european. V-am adresat, domnule Preşedinte, invitaţia de a efectua o vizită în România, pentru a consolida ritmul de dezvoltare al relaţiei bilaterale şi sper ca acest lucru să fie posibil cât de curând.
Principalele repere ale relaţiei bilaterale privesc cooperarea economică, bazată pe dorinţa de a aprofunda şi diversifica în ansamblu colaborarea sectorială în numeroase domenii. Un aspect deosebit de important pentru autorităţile de la Bucureşti, pe care l-am discutat cu domnul Preşedinte Hollande, este cel al imaginii pe care o au în Franţa România şi comunitatea românească din Hexagon. Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală. Am solicitat domnului Preşedinte Hollande, pentru eforturile noastre, sprijin în domeniul de combatere a oricărui discurs ce reduce o relaţie solidă la clişee.
Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie pozitivă privind aderarea României la Schengen va putea fi adoptată cât mai curând posibil. Am discutat, de asemenea, despre priorităţile la nivel european ale luptei antiteroriste, în acest sens fiind o sporire a eforturilor comune în combaterea fenomenului, deci, şi a cooperării, şi a coordonării. Am trecut în revistă împreună cu domnul preşedinte Hollande şi cu ceilalţi interlocutori francezi evoluţiile preocupante din vecinătatea estică a UE, dar şi modalităţile de sporire a apropierii unora din state de regiunea UE. Republica Moldova rămâne, desigur, o prioritate majoră pentru România, obiectivul principal fiind încurajarea parcursului european, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european pentru implementarea Acordului de asociere.
Am avut, de asemenea, un schimb de opinii referitoare la situaţia din Ucraina, în cadrul căreia am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am discutat despre evoluţiile economice de la nivelul Uniunii Europene şi măsurile de consolidare a creşterii economice şi de ocupare a forţei de muncă. Am exprimat sprijinul României pentru o serie de priorităţi ale agendei strategice ale Uniunii, cu accent pe stimularea investiţiilor, creşterea economică, dar şi reducerea şomajului, domenii care ne-au permis ilustrarea, de asemenea, a unor puncte de vedere comune ale României şi Franţei. Vom avea prilejul să reluăm aceste aspecte, atât în discuţiile pe care urmează să le am în cursul acestei după-amiezi cu înalţi demnitari francezi – mă întâlnesc cu Preşedintele Senatului, cu Preşedintele Adunării Naţionale - cât şi în viitoarele discuţii la cel mai înalt nivel dintre România şi Franţa, atât în cadru bilateral, cât şi cu ocazia participării la reuniunile din cadrul Uniunii Europene. Acesta este şi un mod de a sublinia, o dată în plus, faptul că voi continua să consider relaţia cu Franţa drept o prioritate, din care va decurge în mod firesc, cred, necesitatea asigurării unui dialog permanent şi foarte bun.
UPDATE Klaus Iohannis a salutat garda de onoare la Hôtel des Invalides, în curtea care duce la mormântul lui Napoleon. Ceremonia a durat circa 15 minute.
UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis se deplasează către Palatul Élysée, unde va avea o întâlnire cu preşedintele Francois Hollande.
UPDATE La coborârea din aeronava prezidenţială, şeful statului s-a confruntat cu o situaţie uşor neplăcută. După ce a coborât scările avionului, Klaus Iohannis s-a apropiat de maşina care îl aştepta. Înainte de a intra în maşină, şeful statului şi-a dat paltonul jos. Însă, în acel moment, şeful statului era înconjurat numai de ofiţerii de pază francezi care nu s-au oferit să-i ia haina. Klaus Iohannis s-a uitat în stânga şi în dreapta şi, enervat, a aruncat haina pe maşină. Imediat, Lucian Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţia şi Pază din România, i-a luat haina de pe maşină.
FOTO: stiripesurse.ro
UPDATE Principalele declaraţii ale preşedintelui din Salonul Oficial:
„Astăzi şi mâine voi efectua prima vizită bilaterală din mandatul meu de preşedinte al României, o vizită oficială la Paris. Este o vizită la invitaţia preşedintelui Franţei, domnul François Hollande. Vreau să subliniez, astfel, prin această vizită, importanţa pe care ţara noastră o acordă consolidării parteneriatului strategic cu Franţa, un membru foarte important al Uniunii Europene, cu care avem relaţii bilaterale foarte bune.
Voi merge la Palatul Élysée, unde voi avea un dejun de lucru cu preşedintele Hollande, primul ministru Vals, ministrul de externe şi ministrul economiei din Franţa. După aceea, voi avea întâlniri atât cu preşedintele Senatului francez, cât şi cu preşedintele Adunării Naţionale.
O prioritate a mandatului meu este substanţierea relaţiilor cu statele cu care avem parteneriate strategice încheiate sau relaţii privilegiate şi, desigur, consolidate. Acestea toate trebuie redinamizate şi, foarte important, trebuie să arătăm că România ce spune aia şi face.
Avem relaţii româno-franceze care depăşesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic. Avem în domeniul culturii, educaţiei, cercetării relaţii multiple foarte bune. Francofonia, de asemenea, constituie o zonă de parteneriat foarte important.
Vom discuta toate aceste lucruri, chestiuni legate de Uniunea Europeană şi, desigur, chestiuni de actualitate, cum ar fi combaterea terorismului şi situaţia din Ucraina.
Joi, pe 12 februarie, voi lua parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European. Este prima mea participare la un Consiliu European. Pe agenda de lucru sunt teme de actualitate.
Două sunt anunţate: este vorba de lupta împotriva terorismului şi consolidarea uniunii economice şi monetare. Cu siguranţă, vor fi discutate situaţia din Ucraina şi, în acest text, relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă.
Toate aceste lucruri vin să pregătească evoluţiile din această primăvară şi trebuie spus că procesul de consolidare a uniunii economice şi monetare este unul de importanţă deosebită nu numai pentru ţările care sunt membre în zona Euro, ci şi pentru celelalte ţări din Uniune. Oricum, România se pregăteşte să devină membră în zona Euro. Aceste chestiuni au o importanţă deosebită şi pentru ţara noastră“.
UPDATE În Salonul Oficial de pe aeroportul „Henri Coandă“ s-a aflat, timp de câteva minute, şi Regele Mihai. Acesta se va îmbarca însă într-o altă cursă. Regele Mihai a plecat la reşedinţa sa din Elveţia.
Klaus Iohannis se va întâlni, marţi, în jurul prânzului, cu preşedintele Franţei, Francois Hollande. De la Paris, şeful statului se va deplasa către Bruxelles, deşi, iniţial, în program era inclusă şi o vizită la Berlin. Din cauza funeraliilor fostului preşedinte al Germaniei, Richard von Weizsacker, vizita a fost anulată.
Joi, la Bruxelles, Klaus Iohannis va participa la primul său Consiliu European în calitate de şef de stat. La reuniunea informală a Consiliului European se va discuta despre lupta Uniunii Europene împotriva terorismului în urma atacului de la Paris asupra sediului redacţiei Charlie Hedbo.
Şefii de stat şi de guvern vor aborda şi chestiunea aprofundării cooperării economice şi a funcţionării Uniunii Economice şi Monetare. Potrivit unui comunicat postat pe site-ului Consiliului European, pe agendă se află şi ultimele evoluţii din Ucraina.
Înainte de reuniunea Consiliului European, Klaus Iohannis a fost invitat de către preşedintele popularilor europeni, Joseph Daul, să participe la summit-ul PPE de la Bruxelles, care se va desfăşura în aceeaşi zi. La reuniune au fost invitaţi şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
pe lista de invitaţi a summitului PPE se mai află cancelarul Germaniei Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy, premierul Poloniei Ewa Kopacz, premierul Bulgariei Boyko Borissov, premierul Ungariei Viktor Orban, premierul Letoniei Laimdota Straujuma, premierul Irlandei Enda Kenny, premierul Finlandei Alexander Stubb, premierul Portugaliei Pedro Passos Coelho şi preşedintele Ciprului Nicos Anastasiades.
Summit-ul PPE are pe agendă, potrivit anunţului de presă, pregătirea reuniunii Consiliului European care va avea loc în aceeaşi zi.
Programul de marţi al preşedintelui Klaus Iohannis:
• ora 14.05: convorbiri tête-à-tête cu preşedintele François Hollande.
• ora 15.30: Palatul Élysée – declaraţie de presă comună cu François Hollande.
• ora 17.00: convorbiri oficiale cu preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gerard Larcher.
• ora 18.00: convorbiri oficiale cu Preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone.
• ora 20.30: întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.
Se încarcă comentariile...
