INTERVIU - Kelemen Hunor: „Trebuie să recunosc, în acest moment este pusă în pericol prezenţa UDMR în Parlament”

Alegerile din 9 decembrie ar putea aduce o surpriză pe scena politică din România. După 22 de ani UDMR riscă să nu intre în Parlament. Liderul UDMR Kelemen Hunor a explicat pentru adevarul.ro care sunt factorii ce au condus la această situaţie, dar a ţinut să atragă atenţia asupra pericolului ca USL să aibă o majoritate absolută în viitorul Parlament.

R: Cum vedeţi varianta propusă de Vasile Blaga cu o alianţă între PDL-PNL şi UDMR?

K.H. A mai existat o astfel de alianţă, de fapt toate alianţele posibile au fost deja încercare în România. Nici în viitor nu se întâmpla o altă situaţie decât cea existentă. Trebuie găsită însă o soluţie. Nu aş vrea, înainte de alegeri, să comentăm niciun  fel de alianţă. Un singur lucru este clar: toată lumea a colaborat cu toată lumea, vorbesc de partide considerate democratice în România. Nu vorbesc de Dan Diaconescu, PRM sau mai ştiu eu ce alte minuni. Din acest punct de vedere nu va exista nicio noutate. Tot în această marjă ne vom mişca: PSD, PDL, PNL, UMDR. Acum, desigur, trebuie să luăm în considerare şi PC, Forţa Civică sau alte partide colateral interesate. Eu nu voi comenta nicio alianţă până la alegeri, pentru că momentan avem alte priorităţi. După aceea, discutăm orice altă variantă.
 
R: Crin Antonescu spunea că nu vrea o alianţă cu UDMR?

K.H. Bun, după aceea a spus şi altceva. Eu cred că în campaniile electorale trebuie să faci declaraţii care nu dăunează după campanie unor construcţii viitoare. Am mai văzut eu un preşedinte de partid spunând cu mâna pe biblie că nu va colabora cu UDMR niciodată. Ei bine, după alegeri ne-am aşezat, am şi guvernat împreună. În campanie se fac astfel de declaraţii. Important este să nu treci peste o anumită graniţă de la care să nu te mai poţi întoarce.

R: Este prima oară când UDMR are o competiţie importantă. Cum se vede această bătălie?

K.H. Ăsta este unul dintre aspectele importante, faptul că avem o competiţie pentru acelaşi electorat. Acest lucru este foarte grav în acest moment. Trebuie să o spun foarte clar, foarte răspicat. La alegerile locale noi am avut un prilej să arătăm foarte clar cine pe cine susţine. 86% dintre maghiari votează cu noi,  iar 14% cu celelalte două partide (n.r. PPMT şi PCM). Sigur, dacă nu ar exista un procent de doar 6,5% maghiari în România, dacă ar fi 15-20%, atunci o astfel de competiţie nu ne-ar deranja. Nu ar pune în pericol reprezentarea puternică a maghiarilor în Parlament. În acest moment, tocmai acest obiectiv este pus în pericol. Ei nu vor obţine niciun mandat, nu au cum să obţină cu această susţinere, dar pun în pericol prezenţa noastră în Parlament, sau pun în pericol prezenţa noastră puternică.  Asta este o noutate, dar de aceea suntem în campanie pentru a convinge electoratul să continuăm pe acelaşi drum pe care mergem de 23 de ani.  
 
R: Dacă există acest pericol, iar procentul UDMR va fi mai mic, de ce ar avea nevoie USL de o alianţă cu UDMR?

K.H. Există pericolul, între ghilimele bineînţeles, ca USL să aibă o majoritate atât de mare, încât să nu aibă nevoie de nimeni. Acest lucru nu cred că este bine. Nu cred că în zona aceasta a Europei, inclusiv în România, majorităţile absolute, majorităţile apropiate de două treimi sunt bune. Aici instituţiile şi mai ales valorile democratice nu sunt consolidate. O putere absolută, în care nu trebuie să se ţină cont de nimeni, o astfel de putere este predispusă la derapaje. De aceea spun eu că, ceea ce s-a întâmplat la începutul anilor 90, când FSN avea o majoritate largă, multe lucruri rele s-au întâmplat şi au avut consecinţe pe termen mediu şi lung. Eu sunt convins că 20 de ani înseamnă o întărire a valorilor şi principiilor democratice, dar tot nu a venit momentul să aibă cineva majoritate absolută.

R: Spuneaţi de o serie de decizii importante. La ce vă referiţi?

K.H. Anul viitor România va lua nişte decizii care nu vor avea efect doar pentru un mandat, ci pentru mult mai mulţi  ani. Este vorba despre amendarea Constituţiei, care nu se face pentru un mandat de patru ani, de regionalizare, care se nu se va face pentru un mandat, ci pentru 20-30 de ani. Este vorba despre lucruri care influenţează societatea pe termen lung.

R: Premierul Victor Ponta a propus o împărţire cu opt regiuni. Cum vede UDMR regionalizarea?

K.H. Asta cu  opt regiuni nu merge. Asta înseamnă că nu facem nicio schimbare, pentru că şi acum sunt tot opt regiuni.  Eu nu cred că pentru a îmbunătăţi lucrurile trebuie doar să le laşi aşa cum sunt şi să le dai o altă denumire. Noi credem în continuare că pentru a avea regiuni viabile trebuie pus accentul pe regiunile istorice şi fiecare să aibă toate toate compoentele: socială, economică, istorică. Să fie o coerenţă în fiecare regiune. Noi vedem o împărţire în aşa fel încât fiecare regiune să cuprindă undeva între 1,2-1,5 milioane de locuitori. Noi vedem 13-14 regiuni.  Am avut o iniţiativă cu 16 regiuni, dar nimic nu este bătut în cuie.

R: S-a vorbit mult de o regionalizare pe criterii etnice?

K.H. Cel care dă mereu conotaţie etnică, vezi doamne ce fac ungurii cu România. Domle, ungurii nu fac nimic cu România. Ungurii plătesc impozite, se bucură de viaţă, îşi plâng soarta, trăiesc, exact ca românii. Nu vor să fure nici Ardealul, nici Banatul, nimic. Cine dă o conotaţie etnică reformei  regiunilor de dezvoltare economică, înseamnă că de fapt nu vrea să facă nimic. Acela doreşte să le blocheze în forma actuală. Este un argument foarte bun, din păcate chiar şi în secolul XXI, să invoci criteriul etnic.  Dacă cineva mai crede că este vreun pericol pentru statul român să devină subunitar, eu cred că trebuie trimis undeva la o clinică, la un psiholog.
 
R: Preşedintele Traian Băsescu a spus că va numi un premier care va servi interesul naţional. La cine credeţi că s-a gândit?

K.H. S-a gândit la mine, probabil. Acum, fără glumă. Nu comentez declaraţiile preşedintelui. Dacă alegerile vor fi corecte şi cinstite, atunci poţi să ai orice părere. Dacă cineva are majoritate şi aşa cum vede în sondajele de opinie USL se apropie de 60%, poţi să te gândeşti la foarte multe variante, dar trebuie să ţi cont de realitatea din societatea românească. Asta nu înseamnă că îl contrazicem pe preşedinte sau pe altcineva. Aş vrea întâi să aflu definiţia interesului naţional.

R: S-a luat în calcul o prezenţă scăzută la vot. Ce ar însemna  pentru UDMR o prezenţă puternică la urne?

K.H. Să nu fie mai mică decât procentajul la nivel naţional. Asta înseamnă o prezenţă puternică. Problemele apar dacă prezenţa maghiarilor va fi mai mică decât cea a românilor. Dacă la nivel naţional avem o prezenţă de 50%, atunci asta trebuie să fie şi a maghiarilor. Şi dacă este 80%, să fie 80% şi la maghiari.

R: Pentru UDMR ar putea urma o perioadă de opoziţie. Cum interpretează UDMR acest rol?

K.H. În politică trebuie să fi pregătit tot timpul şi pentru a intra în opoziţie şi pentru a intra la guvernare. Orice partid, orice forţă politică care se prezintă la alegeri vrea să fie la guvernare. Să fie parte a puterii decizionale. Cel care spune că nu doreşte acest lucru, salutaţi-l frumos şi spuneţi-i la revedere! Asta dorim şi noi, dar trebuie să fim pregătiţi şi pentru opoziţie. Şi dacă intrăm stăm în oppziţie nu se opreşte pământul în loc. Dacă intrăm la guvernare este şi mai bine. Nu pot să vă spun ce se va întâmpla după 9 decembrie. Noi suntem pregătiţi pentru oricare dintre cele două variante.