Deputat ALDE: Este normal să se dea o graţiere. Cei condamnaţi nu sunt condamnaţi la moarte, ci să execute o pedeapsă

Vicepreşedintele ALDE Eugen Durbacă a declarat, joi, că ”este normal să se dea o graţiere” deoarece penitenciarele sunt supraaglomerate spunând că este o soluţie până se vor construi noi închisori. El a afirmat că ”cei condamnaţi nu sunt condamnaţi la moarte, ci să execute o pedeapsă”, adăugând că modificările care vizează Codurile penale trebuie aplicate doarece fac parte din solicitări ale Curţii Constituţionale.

Eugen Durbacă a afirmat, joi, într-o conferinţă de presă, că ordonanţa privind graţierea este doar una dintre soluţiile de îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare, iar pentru alte măsuri cum ar fi construcţia de noi închisori este nevoie de o mai mare perioadă de timp. În plus, a afirmat Durbacă, ultima graţiere a fost făcută în 2002, în condiţiile în care penitenciarele au aproximativ 20.000 de locuri, dar în ele sunt peste 28.000 de deţinuţi, iar în ultimii cinci ani în jur de 500 au decedat.

”România a primit, în ultima perioadă, foarte multe amenzi pe condiţiile rele din penitenciare. Eu cred că este normal să se dea o graţiere deoarece capacitatea penitenciarelor din România este de 20.000 locuri şi acum sunt aproximativ 28.000 de condamnaţi. Este o măsură pentru o primă fază, până ce se vor face noi penitenciare, este o primă soluţie, este una din pachetul mare de măsuri. În 3-4 ani se vor construi noi penitenciare. Există date că în ultimii 3-5 ani au murit 500 de deţinuţi. Eu cred că cei condamnaţi nu-s condamnaţi la moarte, ci să execute o pedeapsă. Sindicatul penitenciarelor are interesul să prezinte altfel situaţia, dar având în vedere că mor oameni acolo, că stau câte 2-3 în pat, cred că e necesar să se dea o graţiere, la anumite categorii pedepse. În plus, ultima graţiere a fost dată în 2002. Vedeam la televizor că preşedintele SUA a dat 1.700 de graţieri, în Italia 22.000, în Franţa 5.500. Deci nu suntem noi o excepţie, trebuie să ne încadrăm şi noi în linia celorlaltor ţări”, a afirmat Durbacă.    

Vicepreşedintele ALDE a mai spus că graţierea nu-i va salva pe cei corupţi.

”S-a spus în ultima perioadă că această graţiere este pentru corupţi, ca să iasă aceştia din închisoare. Consider că este un neadevăr pentru următorul motiv - cele patru fapte definite de Convenţia Europeană, respectiv dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă sunt trecute la exceptări. Nu sunt prevăzute în această propunere de graţiere, deci nu are efect legea asupra acestor fapte”, a mai afirmat deputatul.   

El a adăugat că modificarea Codurilor penale trebuie aplicată având în vedere solicitările Curţii Constituţionale care a notificat Parlamentul din mandatul trecut asupra a 64 de articole din legislaţia în domeniu ce ar trebui modificate. 

”Îmi amintesc că încă din mandatul trecut, când eram senator, că Curtea Constituţională a transmis Parlamentului 64 de puncte care trebuiau modificate. Deci, ce s-a propus acum face parte din cele 64 de articole din Codul penal şi Codul de procedură penală. Deci sunt prinse exact cele cerute de Curtea Constiţuională”, a mai spus Eugen Durbacă.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.