Ce drepturi au minoritarii acolo unde ponderea lor e de peste 20%

Legea administratiei publice locale, initiata in 1999, dar adoptata abia in 2001, cu sprijinul PSD, contine mai multe prevederi referitoare la drepturile minoritatilor. Dintre aceste drepturi, cel mai

Legea administratiei publice locale, initiata in 1999, dar adoptata abia in 2001, cu sprijinul PSD, contine mai multe prevederi referitoare la drepturile minoritatilor. Dintre aceste drepturi, cel mai des mediatizat s-a referit la posibilitatea instalarii unor placute bilingve in localitatile in care o minoritate nationala detine o pondere de peste 20%. Articolul 90 al Legii administratiei publice locale prevede: "In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administatiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspuns atat in limba romana, cat si in limba materna.[...] Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la aliniatul 2." Articolul 43, aliniatul 3, prevede: "Lucrarile sedintelor consiliului local se desfasoara in limba romana, limba oficiala a statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana." UDMR inca asteapta instalarea placutelor bilingve la intrarea in Cluj UDMR mai asteapta si azi ca Legea administratiei publice locale sa fie aplicata si in orasul Cluj, atat timp cat inca sunt valabile rezultatele recensamantului din 1992, care stabilea ca maghiarii au o pondere de circa 22,6% din populatia acestui oras, a spus senatorul UDMR Peter Eckstein, care conduce organizatia judeteana a Uniunii. Potrivit lui Eckstein, primele rezultate ale recensamantului au un caracter preliminar, iar datele definitive vor fi publicate abia anul viitor. Deocamdata insa, prevederile din Legea administratiei publice locale referitoare la minoritatile nationale care detin o pondere de peste 20% din populatia unei localitati nu au fost aplicate si la Cluj, sustine senatorul UDMR. Daca insa rezultatele recensamantului din 2002 vor confirma datele preliminare, din care reiese ca maghiarii reprezinta mai putin de 20% din populatia orasului Cluj, UDMR va trebui sa accepte aceasta situatie. "Legea nu prevede o posibilitate de contestare colectiva, asa ca nu exista un temei pentru o contestatie. Doar persoanele individuale, care sunt nemultumite, au acest drept", a aratat Eckstein. Minoritatea germana contesta si ea rezultatele recensamantului Minoritatea germana din Romania este nemultumita de rezultatele partiale ale recensamantului realizat in luna martie a acestui an, transmite corespondentul Mediafax. Deputatul FDGR Wolfgang Wittstock a declarat ca populatia de etnie germana din Romania numara cu mult peste 80.000 de cetateni insa, potrivit recensamantului, cifra oficiala este mai mica cu 20.000. Reprezentantul minoritatii germane sustine ca recenzorii nu au inregistrat sasii si svabii ca cetateni germani in momentul completarii fiselor. Rromii ar putea cere placute bilingve la Bucuresti, dar nu-i intereseaza Rromii ar putea cere ca, cel putin in Bucuresti, sa se instaleze placute bilingve, iar deciziile consiliului local sa fie traduse in limba acestei minoritati, sustine deputatul PSD Madalin Voicu. "Pe noi insa nu ne intereseaza aceste lucruri, nu vrem facultati bilingve sau drepturi teritoriale", spune Voicu. Totusi, Madalin Voicu isi intemeiaza afirmatiile pe o numaratoare "proprie", care s-a desfasurat in paralel cu recensamantul oficial. Voicu sustine ca, potrivit acestei numaratori, in Capitala locuiesc circa 300.000 de rromi, iar datele furnizate de recensamantul efectuat de Institutul National de Statistica sunt "eronate". Deputatul PSD a apreciat ca, in medie, in fiecare judet locuiesc intre 30.000 si 35.000 de rromi. El a sustinut ca aceasta minoritate nu va fi interesata sa ceara ca, in vreo localitate, sa se instaleze placute bilingve.