Alegeri prezidenţiale: Finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

Transparentizarea activităţii partidelor politice a constat în introducerea, în textul Legii 113/2015 a noţiunii de publicitate cu privire la finanţarea candidaţilor şi a campaniilor electorale. Donaţiile sau împrumuturile efectuate de partide sau de candidaţi vor putea fi efectuate doar în cadrul sistemului bancar şi numai prin ordin de plată, adică prin virament.

Cantităţile de bani, chash-ul electoral, nu vor mai face parte din obiceiurile şi moravurile campaniilor electorale româneşti, acţiuni electorale care au constat în coruperea votului alegătorilor de către candidaţii aspiranţi la funcţii eligibile. Pungile politice, cozonacii electorali şi fondurile gri şi netrasparente, donate fară nicio factură, publicitatea electorală, dar şi fotografierea pe verso a buletinului, cu timbrul votat şi verificarea lui la ieşirea din secţia de vot de un agent politic, contra cost, au caracterizat toate campaniile electorale româneşti.

Transparentizarea donaţiilor din conturile partidelor politice şi candidaţilor în timpul campaniile electorale au fost puse în lumină de Legea nr. 113/2015. Legea a fost promulgată, prin semnarea decretului de către Preşedintele ţării, doar după ce actul normativ a fost retrimis Parlamentului pentru reexaminare, iar forul Legislativ a votat modificările cerute de şeful statului. Astfel, modificarea textului legii a constat în faptul că împrumuturile contractate de partidele politice trebuie restituite în maximum 3 ani, realizându-se doar prin virament bancar. Astfel, împrumuturile care nu sunt sau nu pot fi restituite la termen sunt considerate donaţii. Pe de altă parte, toate împumuturile şi donaţiile se vor publica în Monitorul Oficial.

Despre finanţarea activităţii partidelor politice şi a modalităţilor de desfăşurare a campaniilor electorale, începând cu anul electoral 2016 face vorbire Legea 133/2015, care este de natură economică-financiară-bancară. Astfel, articolul 3, alin. (2) din lege specifică faptul că „partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire a acestora“, iar alin. (3) menţionează faptul că „termenul de restituire prevăzut nu poate fi mai mare de 3 ani“.

Cel mai important articol din Legea nr. 113/2015, privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care transparentizează şi depolitizează finanţarea publică sau privată a partidelor politice şi a candidaţilor săi în campaniile electorale prezidenţiale parlamentare şi locale, este alin. (4) a articolului 3 şi anume că „împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, suma punând în lumină sursa, donatorul precum şi beneficiarul sumelor reale cheltuite în campania electorală“. Prin urmare, finanţările cu sume uriaşe de bani din surse private este sancţionată lege, dacă respectivii candidaţi nu declară, prin mandatar, provenienţa finanţărilor.

Pe de altă parte, alin (6) menţioneză faptul că „împrumuturile care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară se supun condiţiilor de publicitate“ iar aliniatul (7) din articolul 3 reprezintă esenţa disciplinării finanţării campaniilor electorale prin faptul că „acordarea de împrumuturi de către partide politice, alianţe politice sau electorale şi candidaţi independenţi către persoane fizice sau juridice este interzisă. Prin urmare, alin (9) vine în sprijinul transparenţei politice prin faptul că toate operaţiunile financiare cu privire la donaţii sau sponsorizări politice se vor efectua la vedere: „operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice şi ale organizaţiilor teritoriale ale acestora se efectuează prin conturi bancare, în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România şi în numerar“.

Dacă pănă în anul 2014, liderii politici şi partidele politice nu ştiau ce sume de bani au primit sau cheltuit, deşi datoriile organizaţiilor politice apăreau în rapoartele publicate pe site-ul AEP, după încheierea alegerilor prezidenţiale din toamna anului 2014, şeful de campanie al alianţei politice şi electorale, Alianţa Creştin Liberală, Vasile Blaga a declarat că nu cunoaşte cu exactitate suma cheltuită de alianţă şi că oricum nu a fost o campanie aşa de scumpă precum cele anterioare. Co-preşedintele PNL, fostul preşedinte al fostului PDL a declarat că:

„A fost cea mai ieftină campanie din 2007 şi până acum. Nu aş putea să vă dau o sumă pentru că aici intervin cheltuieliile organizaţiilor judeţene. Cred că au depăşit un milion de euro. Nu ştiu cifra exactă. Cei mai mulţi bani au venit de la membri de partid.“

Sunt campaniile electorale ieftine sau scumpe? Cum se finantează partidele politice şi candidaţii, dar şi în ce condiţii?

Legea 334/2006, privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, descrisă sintetic mai sus, clarifică modalitatea de finanţare a candidaţilor susţinuţi de partide politice, prin partidele-supor, însă la două luni după alegeri, finanţarea partidelor, ieftină sau scumpă, contrazice legea. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat pe site extrase ale rapoartelor privind rezultatele controalelor pentru verificarea campaniei electorale ocazionate de alegerile pentru preşedintele României din anul 2014, care fac trimitere la datoriile acumulate de partidele politice care au propus candidaţi, chiar şi independenţi.

De ce au apărut aceste rapoarte ale finanţărilor despre partidele politice? Deoarece articolul 35, alin. (1) specifică în mod clar faptul că: „Autoritatea Electorală Permanentă este autoritatea publică abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice, a alianţelor politice sau electorale, a candidaţilor independenţi şi a campaniilor electorale“. Pe de altă parte, art. 40, alin. 1, specifică faptul că „Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie toate raportările obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar alineatul 2 vizează organizaţiile politice. Astfel, „partidele politice au obligaţia să furnizeze în format electronic datele prevăzute la alin. (1). Prin urmare, toţi candidaţii au fost verificaţi, „în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) şi art. 36 alin. (6) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 21.11-09.12.2014, efectuându-se controlul finanţării campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2014”.