„Reeducaţii“, noul pericol public în România

în loc să fie rezolvate problemele reale din sistemul penitenciar, reglementarea accentuează şi mai mult aceste probleme prin reîntoarcerea majorităţii deţinuţilor eliberaţi, nereeducaţi în cadrul executării primei pedepse şi, mai mult decât probabil, nereeducaţi nici după recidivă, în cadrul următoarei condamnări.

La scurt timp după intrarea în vigoare a Legii 169/2017 privind recursul în compensare, procesul de eliberare din închisori a deţinuţilor care beneficiază de prevederile ei este în plină desfăşurare. Nimeni nu ştie exact câţi puşcăriaşi vor fi eliberaţi în total, estimându-se cifre între 3000 şi 4000 de oameni. Dar, aşa cum se anticipa, după nici două săptămâni de la aplicarea acestei legi, unii dintre eliberaţi n-au rezistat tentaţiei de a comite noi infracţiuni, fapte pentru care au şi fost reţinuţi, fiind pasibili de noi condamnări.

În ciuda asigurării ministrului Justiţiei în funcţie, Tudorel Toader, că eliberaţii ies reeducaţi din puşcării, sunt supravegheaţi de serviciul de probaţiune şi se vor integra fără probleme în societate, realitatea ne arată că rata infracţionalităţi este în creştere din cauza recidiviştilor. Cauză pentru care mulţi români sunt nu doar îngrijoraţi, ci şi furioşi, temându-se că vor cădea victime, ei sau membri ai familiilor lor, noilor recidivişti. Lucru firesc de altfel. Pe zi ce trece, vedem că sentimentul de insecuritate al românilor creşte proporţional cu numărul deţinuţilor eliberaţi şi al cazurilor de recidivă a acestora.

Pe de altă parte, alţi români consideră că noua măsură legislativă a fost dată cu scop electoral, fără să ţină seama de pericolul pe care îl reprezintă puşcăraşii eliberaţi care nu reuşesc să se reintegreze în societate. Astfel, în loc să fie rezolvate problemele reale din sistemul penitenciar, reglementarea accentuează şi mai mult aceste probleme prin reîntoarcerea majorităţii deţinuţilor eliberaţi, nereeducaţi în cadrul executării primei pedepse şi, mai mult decât probabil, nereeducaţi nici după recidivă, în cadrul următoarei pedepse.

Situaţia creată de aplicarea acestei legi şi a efectelor ei nu îngrijorează doar opinia publică, ci şi pe unii dintre judecători, lucrători în sistemul judiciar, precum şi pe angajaţi ai sistemului penitenciar. Alături de opinia publică, presă şi aceşti lucrători au luat atitudine, criticând noua măsură legislativă şi pe ministrul Toader.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, spunea că o astfel de măsură încurajează criminalitatea: „După astfel de măsuri de clemenţă aproape toţi revin după gratii, mai devreme sau mai târziu. De regulă 80 la sută din ei se întorc. Parşivenia unui asemenea act de clemenţă în masă este că încurajează deţinuţii să comită mai multe infracţiuni şi că de fapt contribuie la creşterea criminalităţii. Pentru că deţinutul spune OK, statul mi-a dat o dată, dacă o să mă mai plâng o dată de condiţiile alea jegoase din penitenciare atunci o să îmi mai dea o dată. Atunci de ce să nu fur, de ce să nu dau în cap, de ce să nu violez?”

O parte dintre judecători consideră că puterea judiciară este umilită de această lege pe care o etichetează drept o eroare legislativă, din cauza faptului că în timp ce ei îi condamnă pe infractori, noua reglementare îi eliberează înainte ca aceştia să-şi execute pedepsele integral. În scurt timp, majoritatea acestor infractori eliberaţi ajung din nou în faţa judecătorilor după ce au recidivat şi sunt din nou condamnaţi.

În această situaţie, primind o nouă condamnare de executat, nu ştiu dacă Legea recursului compensatoriu prevede ceva despre recidivişti, dacă îi poate elibera din nou sau aceştia îşi ispăşesc pedepsele până la capăt, inclusiv cu restul rămas din prima condamnare?

Dată fiind realitatea rezultată de creşterea criminalităţii, a insecurităţii şi îngrijorării societăţii, în contradicţie cu demagogia actualului ministru al justiţiei, se impune o întrebare firească:

Cine sunt responsabilii de creşterea ratei infracţionalităţii şi dacă aceştia vor putea fi traşi la răspundere în faţa legii?