Pro şi contra armelor cu electroşocuri, care ar putea intra în dotarea Poliţiei

Dacă o propunere legislativă de modificare a Legii 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române va fi adoptată, o armă extrem de controversată la nivel european va ajunge în dotarea poliţiştilor.

Este vorba de arma cu electroşocuri, care va intra în arsenalul poliţiştilor alături de „bastoane, tonfe, câini de serviciu, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi paralizante, dispozitive sonore şi luminoase, jeturi de apă, arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă”. Conform proiectului de modificare legislativă, această arma cu electroşocuri va putea fi folosită împotriva celor care „săvârşesc acţiuni violente împotriva sa ori a altei persoane sau împotriva bunurilor”. Arma mai poate fi utilizată dacă suspecţii „blochează, în afara condiţiilor legii, căile publice de circulaţie, pătrund sau încearcă să pătrundă, fără drept, ori refuză să părăsească sediile autorităţilor publice”, se mai arată în proiect. 

Instrument de tortură cu potenţial letal

Asta în contextul în care, Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) din Consiliul Europei a catalogat aceste arme ca prezentând „un risc foarte mare de rănire sau deces”. În pus, conform raportului, în ţările în care este autorizată folosirea electroşocurilor, au fost documentate numeroase cazuri în care, practic, după reţinere, suspecţii ar fi fost torturaţi cu aceste dispozitive în timpul anchetelor preliminare.

Prin urmare, reprezentanţii CPT recomandă ţărilor europene ca „orice decizie de a autoriza poliţiştii cu astfel de arme ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri aprofundate la nivelul Executivului şi legislativului naţional”.  

Lucru care, se pare, că nu se întâmplă la Bucureşti, iniţiativa fiind dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament. Mai mult, ea a fost deja adoptată tacit de Senat şi în prezent se află în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Un fost poliţist desfiinţează propunerea legislativă

Fost poliţist, psihologul criminalist Liviu Chesnoiu susţine că, în această formă, propunerea legislativă pare concepută de diletanţi pentru că este vorba de o armă extrem de periculoasă pe care toată lumea o percepe, din păcate, exclusiv neletală. „Dacă este folosită asupra unei persoane care are anumite afecţiuni cum ar fi cele cardiace, arma cu electroşocuri poate ucide. Ca să nu mai vorbim de efectul avut asupra unui cetăţean cu stimulator cardiac. În plus, trebuie luat în calcul că persoana-ţintă are dureri atroce şi cade imediat la pământ ca şi când ar fi fost atinsă de fulger existând riscul unor lovituri grave, chiar letale, în zona capului”, spune expertul.

Psihologul criminalist consideră că, în prezent, arsenalul aflat la dispoziţia poliţiştilor este îndeajuns pentru a rezolva gradual o situaţie de risc. „Un poliţist are la dispoziţie spray lacrimogen, baston, cătuşe şi pistol. Poate să intervină în funcţie de situaţia din teren. În niciun caz nu va fi mai bine apărat în misiune de o armă cu electroşocuri”, precizează expertul.

Sindicalist: Pistolul se va utiliza numai în cazuri extreme

În replică, Dumitru Coarnă, preşedinte Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), susţine că această modificare legislativă este benefică. „În caz de pericol, poliţistul poate acţiona gradual şi poate alege electroşocurile sau pistolul. Arma cu glonţ este una letală şi aşa ar fi folosită numai în cazuri extreme”, susţine Dumitru Coarnă. 

Spray-ul lacrimogen este cu două tăişuri. Am colegi care au folosit unul spre un agresor care se afla în direcţia din care bătea vântul... Dumitru Coarnă preşedinte Sindicatului Poliţiştilor 

Despre spray-ul lacrimogen, preşedintele SNPPC spune că este aproape inutil şi, uneori, cu două tăişuri. „Am avut cazuri în care colegi au fost puşi în pericol după ce au folosit un astfel de spray lacrimogen spre un agresor care se afla spre direcţia din care bătea vântul. Efectul este uşor de apreciat”, susţine Dumitru Coarnă care a mai precizat că este de acord şi că aşteaptă aprobarea aceste modificări legislative.