Andrei Hrebenciuc predă în continuare la ASE, deşi şi-a recunoscut acuzaţiile aduse în dosarul „Retrocedări ilegale”

Andrei Hrebenciuc a fost trimis în judecată în dosarul „Retrocedări ilegale”

Andrei Hrebenciuc, judecat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, predă în continuare la Academia de Studii Economice (ASE), deşi şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor. Reprezentanţii ASE au precizat că acesta mai poate preda după ce „a depus o cerere la începutul anului universitar, în care a spus că din punct de vedere juridic are dreptul să predea, atâta vreme cât nu este condamnat”.

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciu, a recunoscut în faţa instanţei, pe 12 octombrie, acuzaţiile aduse în dosarul „Retrocedări ilegale de păduri” în care a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani şi complicitate la trafic de influenţă”.

„Recunosc că am fost complice la infracţiunea de trafic de influenţă prin punerea la dispoziţie a firmei. Asta era şi o metodă de spălare de bani. (...) Îmi asum consecinţele. Recunosc toate infracţiunile”, a spus atunci Hrebenciuc jr.

Cu toate acestea, el predă în continuare la Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicata din cadrul ASE, arată hotnews.ro. Informaţia a fost confirmată de către rectorul universităţii, Pavel Năstase. 

„Da, predă pentru că el a depus o cerere la începutul anului universitar în care a spus că din punct de vedere juridic are dreptul să predea, atâta vreme cât nu este condamnat. Oficiul juridic a dat ok pe cererea respectivă. Se pare că din punct de vedere legal are dreptul să predea”, a precizat Pavel Năstase pentru hotnews.ro. 

Acesta a adăugat că Andrei Hrebenciuc „a fost suspendat într-adevăr când a fost arestat”, iar la începutul acestui an universitar „a depus o cerere către noi şi, în baza argumentaţiei, Oficiul juridic a zis că nu putem să îi luăm dreptul de a preda. În momentul în care va fi o hotărâre judecătorească definitivă, contractul de muncă va înceta”. 

Întrebat dacă este compatibilă poziţia de persoană judecată care şi-a recunoscut faptele cu cea de lector universitar la ASE, Pavel Năstase a răspuns: „Cred că trebuie să aşteptăm hotărârea judecătorească. Probabil că procesul se va derula mai rapid pentru că şi-a acceptat vina”. 

„Noi am procedat legal. Dacă dumneavoastră aveţi motive că este ilegal, ni le daţi în scris. Evident că este o pată pe imaginea ASE că se întâmplă astfel de lucruri, faptul că el e în această situaţie şi noi nu vom tolera astfel de lucruri. Noi am luat în primul rând act de legislaţia actuală, pentru că regulamentele trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia”, a continuat rectorul ASE. 

Pe de altă parte, Gabriel Răduinea, de la Serviciul juridic al ASE, a explicat că şi-a întemeiat acordul dat cererii lui Hrebenciuc pe prevederile Codului Muncii. 

„M-am raportat la articolul 52, aliniatul 1, litera c din Codul Muncii: angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă (...) «în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de munca». În data de 23 iunie, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie stabileşte controlul judiciar pe o perioadă de 60 de zile, cu anumite obligaţii. Omul are nişte obligaţii, dar cu privirea la repunerea în funcţia de lector nu are nicio situaţie. A fost repus în funcţie în septembrie, ca urmare a prevederilor din Codul Muncii şi ale Constituţiei". 

Acuzaţiile DNA

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.
Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Adam, Sturdza şi Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.