Psihologii de război, medici pentru sufletele militarilor traumatizaţi: „În misiuni totul e real, nu e exerciţiu. Trebuie să fii pe fază şi să fugi în buncăr“

Peste 20 de cabinete psihologice din Bucureşti şi-au deschis uşile, de astăzi, pentru militarii români traumatizaţi în misiunile externe la care participă, dar şi pentru familiile acestora.

Militarii traumatizaţi sunt ajutaţi gratuit să treacă cu bine peste experienţele traumatizante la care au fost supuşi, urmând ca „reţeaua psihologilor de război“ să fie extinsă la nivel naţional.

23 de cabinete psihologice individuale formează, de astăzi, Departamentul pentru Asistarea Psihologică a Militarilor şi Familiilor acestora din cadrul Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei, înfiinţat în urmă cu patru ani cu scopul de a-i sprijini pe cei care au trecut printr-o situaţie traumatizantă.

Diana Vasile spune că Institutul a fost înfiinţat în urmă cu patru ani FOTO Cristina Răduţă

„O situaţie traumatizantă apare atunci când viaţa şi integritatea oamenilor este pusă în pericol. Noi încercăm să realizăm un spaţiu în care militarii şi familiile acestora să-şi exprime trăirile“, explică Diana Vasile, preşedinta Institutului.

Departament civil pentru militari

Maria-Magdalena Macarenco este coordonatoarea departamentului deschis astăzi şi unul dintre psihologii care au luat parte la misiunile externe pe care le-au avut militarii din România. „Am fost plecată în două misiuni în Irak. Psihologul care ajunge acolo iese din bază, merge cu militarii unde merg şi ei. Psihologul simte aceeaşi presiune“, povesteşte Macarenco.

Departamentul pentru Asistarea Psihologică a Militarilor şi Familiilor acestora a fost gândit pe baza concluziilor pe care psihologul le-a tras de-a lungul timpului, lucrând cu militarii.

Maria Macarenco este coordonatoarea noului departament FOTO Cristina Răduţă

Aceasta povesteşte că o parte a celor care participă la misiunile externe şi trec prin situaţii care îi afectează puternic emoţioanl evită să apeleze la ajutorul unui psiholog din armată, de teamă ca nu cumva să fie marginalizaţi ori priviţi diferit.

„Apare teama de stigmatizare, iar ei (n.r. militarii) ajung să îşi evite problemele şi să le nege. Noi înfiinţăm un departament în mediul civil unde vor avea parte de confidenţialitate, pentru că, de obicei, militarul raportează şi când merge la psiholog. Şi atunci încep să apară întrebările“, explică Maria Macarenco.

Viaţa printre rachete şi atacuri

Înainte de a pleca în fiecare misiune extenă, militarii participă la o instruire psihologică ce durează în jur de trei luni. Nu e simplu, iar cei care pleacă într-o misiune trebuie să fie sută la sută apţi atât fizic, cât şi psihic, pentru a putea să depăşească presiunea şi eventualele evenimente care îi pot marca.

„În misiuni există un nivel de adrenalină mare, care îi atrage foarte mult pe militari. Acolo totul este real, nu mai este vorba de un exerciţiu.  Trebuie să fii pe fază şi să pleci la buncăr imediat“, spune psihologul care a participat la două misiuni externe alături de militarii români.

Aceasta spune că în cazului unui incident traumatizant, psihologul poartă pe umeri o misiune grea pentru că toţi ceilalţi militari îi analizează foarte atent fiecare mişcare pentru a vedea modul în care reacţionează într-o situaţie limită.

"După un incident, toţi ochii sunt pe psiholog. Toţi vor să vadă dacă psihologul face ce spune psihologul, dacă poate poate sa faca fata unui  stres major ca si ei  “, mai adaugă Maria Macarenco.  Odată cu înfiinţarea noului departament, reprezentanţii Institutului spun că au trei obiective: să-i ajute în primul rând pe militarii traumatizaţi, să organizeze workshop-uri prin care să îi informeze pe corect pe aceştia cu privire la ce înseamnă o situaţie traumatizantă şi să îi formeze şi perfecţioneze pe psihologii care vor prelua cazurile.