Cum s-au ales candidaţii PLUS la alegerile parlamentare
0
Partidul condus de Dacian Cioloş şi Vlad Voiculescu şi-a desemnat candidaţii pentru scrutinul de pe 6 decembrie, într-o atmosferă calmă care contrastează puternic cu scandalul şi acuzaţiile care însoţesc procedura similară de selecţie internă a partenerilor de alianţă de la USR.
Fuziunea prin absorbţie a PLUS în cadrul USR, decisă în luna august prin votul majoritar al membrilor celor două partide, se va realiza abia după alegeri din cauza obstacolelor procedurale, astfel încât fiecare formaţiune a organizat propria selecţie internă a candidaţilor. Pentru PLUS, desemnarea candidaţilor la scrutinul legislativ este primul pas către accederea în Parlament a acestui partid, care nu a concurat niciodată pe cont propriu la o rundă de alegeri din România. Însă alianţa electorală cu USR cvasi-garantează locuri eligibile pentru un număr de membri PLUS, pe listele comune din fiecare circumscripţie electorală.
Cea mai acerbă competiţie între candidaţi s-a dat pentru municipiul Bucureşti, unde PLUS ar număra peste 3.300 de membri, conform bazei de date interne, iar Alianţa USRPLUS se bucură de cel mai mare număr de simpatizanţi din întreaga ţară. În condiţiile în care principalii doi vectori de imagine ai partidului nu s-au înscris în cursă, Dacian Cioloş fiind europarlamentar, iar Vlad Voiculescu viceprimar al Capitalei, marea favorită dinainte de start a fost Oana Ţoiu, antreprenor şi secretar de stat timp de şase luni la Ministerul Muncii, în guvernul tehnocrat din perioada 2015-16.
În presă a apărut de miercuri „pe surse” un clasament alcătuit în urma opţiunii de vot a membrilor din filialele PLUS ale celor şase sectoare ale Bucureştiului, votul având o pondere de 70% din scorul total, respectiv ce se vede în a doua coloană a tabelului de mai jos. Tehnic, circa 1.500 de membri cu drept de vot şi-au exprimat opţiunile pentru zece candidaţi în sistem „Eurovision”, adică oferind 10 puncte candidatului preferat, 9 puncte celui de-al doilea, 8 puncte pentru a treia preferinţă etc.
Rezultatul final este însă cel din a treia coloană, în urma evaluării făcute de Biroul Naţional al partidului, care a cântărit în proporţie de 30% din scorul candidaţilor. Evaluarea s-a efectuat pe baza a două criterii: profesionalismul şi capacitatea de promovare a punctelor de vedere PLUS. De notat totuşi faptul că aplicarea punctajului din criteriile BN nu a modificat deloc ordinea în clasament după etapa votului membrilor, cel puţin la nivelul primilor zece candidaţi.
De profesie avocat, Diana Buzoianu face parte din organizaţia de tineret Generaţia PLUS şi a fost aleasă consilier local din partea Alianţei la sectorul 1, funcţie din care va demisiona dacă va deveni deputat după 6 decembrie. Ştefan Pălărie este expert în educaţie, coordonator regional PLUS şi fost candidat la europarlamentare. Cătălin Teniţă este specialist în comunicare digitală şi activist pro-democraţie, iar Simona Spătaru, avocat, a devenit cunoscută graţie candidaturii la primăria sectorului 4 din Bucureşti, obţinând 30% din sufragii, însă cu aproape jumătate mai puţine decât candidatul PSD.
Clasamentul este definitiv, sub rezerva retragerii voluntare a unuia sau mai multor candidaţi. De precizat că lista PLUS se referă atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, fiecare candidat fiind în măsură să decidă în perioada următoare la ce cameră a Parlamentului consideră oportun să candideze, în funcţie şi de vârsta sa (senatorii trebuie să aibă minim 35 de ani).
După ce USR va încheia propriul proces de selecţie, listele celor două partide vor fi contopite potrivit unui algoritm care nu a fost făcut public deocamdată. Conform unui document Excel de lucru de la mijlocul anului, paritatea USR/PLUS la nivelul circumscripţiei electorale Bucureşti ar fi trebuit să fie 0,8 sau 4/5. Aceasta deoarece PLUS ar avea în Capitală cu aproximativ 20% mai mulţi membri decât USR, fapt pus sub semnul îndoielii de către cei din urmă.
Estimările alianţei indicau în vară un scor de 38% la nivelul Bucureştiului, ceea ce s-ar traduce prin cinci posturi de senator şi 11 de deputat, împărţite între USR şi PLUS. Surse mai recente acreditează ideea că paritatea la Bucureşti ar fi de 1:1, respectiv egalitate între cele două partide, întocmai ca la alegerile europarlamentare din 2019, iar aşteptările sunt mai apropiate de scorul de la locale, unde Alianţa a obţinut circa 27% la Consiliul General al municipiului Bucureşti.
Desemnarea candidaţilor USR din toată ţara se anunţă a fi ceva mai complicată, votarea candidaţilor făcându-se indirect, prin delegaţi aleşi anterior, astfel că vom cunoaşte ordinea în clasament abia la sfârşit de săptămână. Ba mai mult, pare că se urmează reţeta de la congresele de fuziune din vară, când evenimentul ţinut de PLUS a decurs şnur, iar cel organizat de USR a iscat scandal şi contestarea conducerii centrale a partidului.
Procesul de selecţie a candidaţilor USR este deja prefaţat de suspiciunea că o serie de lideri care se opun preşedintelui Dan Barna nu vor (mai) prinde locuri eligibile pentru Parlament, deoarece delegaţii care votează ar fi aproape în exclusivitate din tabăra actualei conduceri. Bursa zvonurilor sugerează că printre cei vizaţi se numără Vlad Alexandrescu, Florina Presadă, Dan Lungu, Ana Ciceală, Cristian Seidler etc.
Update: PLUS va participa cu delegaţi la Conferinţa Municipală comună unde se va da votul final asupra tuturor candidaţilor. Delegaţii PLUS au consemn să voteze candidaţii PLUS aşa cum au rezultat din procedura internă, iar cine va vota altceva ar urma să fie sancţionat în partid, potrivit unor surse PLUS.
Se încarcă comentariile...
