Ce ştiu belgienii de rând despre moldoveni

Belgienii ne laudă pentru dansurile populare şi vinuri Foto: Andrei Rizescu

Dansuri energice, vinuri bune, hărnicia şi sărăcia oamenilor, dar şi mese copioase – cu asta ne asociază bruxellezii, unii dintre care ne cred parte a Rusiei, în timp ce alţii ştiu doar că „Moldova e undeva lângă România“.

Vineri, la Bruxelles, premierul Iurie Leancă va semna Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, ceea ce va crea condiţii pentru dezvoltarea comerţului extern şi a relaţiilor economice cu statele comunitare. Puţini belgieni sunt însă la curent cu acest lucru şi încă şi mai mic e numărul celor care cunosc câte ceva despre Republica Moldova.

Reporterii „Adevărul“ s-au convins de acest lucru, discutând direct cu belgienii de rând, într-o zi mohorâtă de iunie din Piaţa De Brouckère, din centrul Bruxelles-ului. „Moldova e o ţară din Uniunea Sovietică, dar nu mă întrebaţi unde exact se află, că nu pot să vă spun. E undeva lângă România“, susţine Arne Velle, un tânăr de 28 de ani, vânzător la o shaormerie din apropierea staţiei de metrou. În schimb, când am întrebat o vârstnică despre Moldova, ne-a dat un răspuns inedit. „Moldova e numele unei ape curgătoare. Ce să caute în UE?“, a spus, contrariată, bătrâna.

„Am fost într-o vară în Chişinău printr-un program studenţesc. Nu pot să afirm că mi-a plăcut oraşul în mod deosebit, dar am petrecut frumos acolo. Mai ţin legătura cu unii dintre colegii din Moldova“, povesteşte şi Estelle van der Meeren, o olandeză de 24 de ani sosită în Bruxelles să-şi găsească de lucru.

Vinuri bune şi dansuri moldoveneşti

Am mai poposit pe lângă shaormeria de lângă staţia de metrou De Brouckère până a mai stat ploaia, timp în care am intrat în vorbă cu Lukas, un bruxellez de vreo 50 de ani care, aparent, ştie mai multe despre Moldova decât toţi ceilalţi interlocutori. „Aveţi tradiţii frumoase. Am avut ocazia să urmăresc dansurile moldoveneşti într-o sărbătoare la care au participat şi colegi din ţara dumneavoastră. Sunt mult mai energice decât dansurile noastre populare“, susţine bărbatul, care lucrează în domeniul imobiliar.

Apoi, după ce se mai gândeşte, ne mărturiseşte că a gustat şi din vinurile moldoveneşti. „Am băut anul trecut un vin roşu dulce şi mi-a plăcut. Trebuie să ştiţi că belgienii trecuţi de o anumită vârstă sunt conservatori în privinţa vinului şi cumpără frecvent vinuri franţuzeşti. În schimb, tinerii noştri sunt bucuroşi să experimenteze şi puteţi să vă promovaţi vinurile printre ei. Sunt mai multe lanţuri de supermarketuri în Bruxelles care aduc în special vinuri din Europa de Est“, a menţionat bărbatul.

Harnici, dar săraci

Potrivit Ludmilei Bulgar, o jurnalistă moldoveancă stabilită de mai mult timp în Bruxelles, unde a fondat ONG-ul Institutul European pentru Moldova, cunoştinţele belgienilor variază în funcţie de tangenţele pe care le-au avut cu ţara noastră. „Cetăţeanul obişnuit, care nu a auzit vreodată de Moldova, la evocarea ţării îţi raspunde «ah, Syldavie», care e, de fapt, un personaj dintr-o bandă desenată. Apoi sunt cei care au auzit ceva, cândva, şi situează Moldova undeva în Balcani. Mai sunt care cred că Moldova e prin Rusia“, ne lămureşte Ludmila.

Totuşi, adaugă Ludmila, o parte din belgieni sunt deja familiarizaţi cu bucatele şi cu vinurile moldoveneşti. Şi asta graţie moldovencelor care le fac menajul prin casă. Cea din urmă categorie, şi cea mai avizată, e cea formată din belgieni care au vizitat cel puţin o dată Republica Moldova - fie prin misiunile de ajutorare, fie pentru că s-au căsătorit cu moldovence.

„Pentru ei Moldova a devenit un loc ce se identifică cu sărbători pompoase, unde dacă nu bei, ţi se bagă vinul în sân şi unde trebuie să mănânci ca să-i faci plăcerea soacrei. Se mai spune despre moldoveni că sunt foarte muncitori în Belgia, dar săraci acasă. Azi nu mai spune nimeni că Moldova are doar prostituate, cum era acum zece ani. Sunt şi dintre acei care au impresia că Moldova este deja în Uniunea Europeană“, mai explică Ludmila Bulgar.