Sărbătorile de Iarnă aduc mese pline, cadouri şi... depresii

De-a lungul timpului, în conştiinţa socială a popoarelor din întreaga lume s-a format impresia că oamenii se simt mai deprimaţi de sărbători, iar rata sinuciderilor creşte considerabil în această perioadă. Cât de adevărate sunt aceste afirmaţii şi ce pericole psihologice ne pândesc în perioada sărbătorilor, aflaţi din articolul ce urmează.

Printre miile de oameni care caută entuziasmaţi pomul perfect de Crăciun, aleargă după cele mai interesante cadouri şi pregătesc mese pline cu bucate, se strecoară şi cei care au o adevărată aversiune faţă de copiii care cântă colinde sau Moşi Crăciunii care fac poze cu trecătorii pe stradă. Aceşti oameni sunt cei mai sensibili. Fie că au păstrat amintiri neplăcute din copilărie legate de sărbători, fie că trec prin perioade mai proaste ale vieţii, ei dezvoltă rapid această stare psiho-fizică patologică - depresia.

Specialiştii spun că este un mit

Depresia reprezintă o stare psiho-fizică patologică şi se manifestă prin tristeţe, pesimism, dezinteres pentru comunicare, interrelaţionare, lipsă de interes pentru viaţă, în general, lipsă de concentare sau/şi puteri fizice.

Contrar credinţei majorităţii, unii specialişti în domeniu spun că perioada Sărbătorilor de Iarnă nu influenţează în mod esenţial starea psihologică a oamenilor. Carolina Calaraş, psihopedagog şi doctor conferenţiar, explică: „Depresia este rezultatul unei interacţiuni de factori sociali, psihologici şi biologici, la care se adaugă factori economici, dezastre naturale şi conflicte. Depresia poate fi consecinţă a unui stres puternic sau/şi îndelungat, a unui eşec, a unei crize de personalitate, crize de viaţă, crize de relaţii. Poate fi generată de un mod de viaţă suprasolicitat şi neechilibrat”.

Carolina Calaraş precizează că, spre deosebire de psihiatri, care oferă tratament medicamentos şi „vindecă” pacienţii, psihopedagogii sunt cei care oferă consiliere morală, spirituală şi încearcă să-şi ajute beneficiarii să depăşească problemele prin intermediul discuţiilor şi analizelor. Psihopedagogul mai explică că aceste cauze ale depresiei pot fi biologice, genetice, psihosociale şi secundare.

Aşa-zisa depresie de Crăciun

Atunci când toată lumea în jurul tău aşteaptă cu nerăbdare Crăciunul şi Revelionul, te-ai putea simţi frustrat din diverse motive. Fie din cauza resurselor financiare, care nu sunt atât de mari cât să-ţi permiţi o masă îmbelşugată ca cea a vecinului sau din cauza modului general de viaţă; veselia celor din jur nu face decât să pună sare pe rană. Carolina Calaraş spune că epuizarea psihică din timpul Sărbătorilor de Iarnă care necesită destule cheltuieli şi pregătiri, poate duce la declanşarea unei depresii. „Sărbătorile de Iarnă sunt însoţite de multe distracţii în timpul zilei şi nopţii, de mese tradiţionale foarte bogate, frumoase şi copioase. Persoanele ce nu deţin autocontrolul asupra comportamentului lor, nu au abilităţi de planificare şi gestionare corectă a timpului liber de sărbători şi riscă să se suprasolicite psihic şi fizic. Din această cauză, la mulţi oameni, de sărbători, se acutizează maladiile cronice, creşte traumatismul, pot apărea stări de depresie şi chiar tendinţe suicidale”, spune psihopedagogul.

Pentru a înţelege mai bine cum este posibil ca un om să nu se poată bucura de feeria Sărbătorilor de Iarnă, de cele mai multe ori specialiştii oferă exmplele copiilor orfani crescuţi în internate. Crăciunul sau Revelionul nu înseamnă pentru ei decât durere şi supărare. Fără un brad luminos, fără jucăriile dorite, fără mese copioase, în mintea acestor copii sărbătorile ramân un capitol întunecos, pe care nu vor să-l redeschidă nici peste ani, atunci când deja au propriul cămin.

Mai multe sinucideri primăvara decât iarna

O altă presupunere cunoscută şi acceptată este cea potrivit căreia în perioada Sărbătorilor de Iarnă creşte numărul cazurilor de sinucidere. Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din SUA a făcut o cercetare constatând faptul că rata cea mai înaltă de sinucidere se înregistrează primăvara, iar cea mai scăzută - în luna decembrie. Potrivit aceleeaşi instituţii de cercetare, în anul 2012 sinuciderea era a doua cauză de mortalitate la nivel global. Deşi specialiştii resping ideea că oamenii aleg să îşi ia viaţa în preajma sărbătorilor, totuşi nu neagă faptul că festivităţi precum Revelionul sau alte petreceri de acest gen pot stârni o stare de tristeţe inexplicabilă şi pot naşte sau acutiza depresia.

Carolina Calaraş susţine că cel mai important factor care determină sănătatea şi starea noastră de bine, atât fizică, cât şi psihologică, rămâne a fi unul cât se poate de banal - modul nostru de viaţă. „Starea psihică şi fizică a omului este influenţată/condiţionată la maxim de modul lui de viaţă. Modul de viaţă reprezintă totalitatea manifestărilor umane privind satisfacerea nevoilor anatomo-fiziologice, fizice, psihice, materiale şi spirituale reprezentate într-un comportament sau un fel de a concepe şi a trăi viaţa. Modul de viaţă sănătos include: alimentaţia raţională, activitatea fizică, călirea organismului, respectarea regimului de odihnă, evitarea deprinderilor dăunătoare, controlul nivelului de stres, respectarea regulilor de igienă, comportamentul sexual protejat, consultul sistematic la medicul de familie etc.”, adaugă Carolina Calaraş.

Dacă respectăm un mod de viaţă sănătos şi bine organizat, care funcţionează în baza unui regim al zilei cu prezenţa tuturor componentelor necesare, atunci suntem foarte rezistenţi la factori de stres, deci avem şanse mai puţine să facem o depresie.

Mai mult de 70% dintre pacienţii care suferă de depresie vor să-şi pună capăt zilelor