De unde vine expresia „dar din dar se face rai“. Care a fost adevărata zicală, modificată în timp de religiozitatea românilor

Foto: Arhivă

Expresia „dar din dar se face rai“ a stârnit adevărate controverse, după ce lingvistul George Pruteanu a argumentat că, de fapt, originea acesteia este cu totul alta.

Expresia ”dar din dar se face rar” a căpătat de-a lungul anilor o semnificaţie spirituală. Înseamnă că vei primi bine, dacă vei oferi binele sau vei avea parte de bucurie, atunci când bucuri pe cineva, iar dacă mulţumeşti, vei fi mulţumit, iar toate acestea te vor duce în Rai.

Doctorul în teologie Paul Siladi a explicat pe larg sensul expresiei ”Dar din dar se face rai”, arătând că trebuie să înveţi să primeşti ca să poţi dărui. ”Chiar şi un asemenea gest, simplu şi aparent comun, are propria lui doză de smerenie. Să primeşti ceva înseamnă să recunoşti că nu îţi eşti ţie însuţi suficient; că ai nevoie de ceilalţi, de dragostea şi de atenţia lor. Acesta este primul pas, absolut necesar, întemeiat pe smerenie. După ce ţi-ai acceptat vulnerabilitatea, ai înţeles că  ai nevoie de aproapele tău, că fiinţa ta este una deschisă spre comuniune şi care se împlineşte în comuniune, poţi la rândul tău să dăruieşti.”, a explicat teologul în ziarul Lumina.

Expresia care ne duce cu gândul la Rai a avut, iniţial, o altă formă, al cărei conţinut ţinea mai degrabă de codul bunelor maniere. Într-una din emisiunile sale prin care promova folosirea corectă a limbii române, George Pruteanu a explicat că, de fapt, expresia ”dar din dar se face rai” şi-a modificat de-a lungul istoriei semnificaţia, după ce în conţinutul acesteia s-a strecurat o greseală, expresia zicerea originală fiind aceea ”dar din dar se face rar”.

Lingvistul a argumentat originea expresiei, motivând că foarte rar se întâmplă să faci cadou ceva ce ai primit la rândul tău, în dar. Cadourile, spunea George Pruteanu, sunt personalizate şi arată afecţiunea şi preţuirea celui ce le oferă, de aceea nu se înstrăinează, iar modificarea expresiei s-a produs pe fondul îndoctrinării religioase a românilor.

Argumentele lingvistului sunt susţinute şi de învăţătorul vasluian Constantin Poiană, care a explicat pentru ”Adevărul”: ”Semnificaţia iniţială a fost <Dar din dar se face rar>, pentru că rar se întâmplă ca să facă cineva daruri din darurile pe care le-a primit. Cu primitivismul religios specific românilor, această zicătoare a fost modificată atât în formă cât şi în semnificaţie. Dar din dar se face rar, a devenit <Dar din dar se face rai>. Cu alte cuvinte, raiul se face împărţind darurile pe care le primeşte cineva”.