FOTO Clădirile care fac din Timişoara unul dintre cele mai frumoase oraşe din România
0
Chiar dacă multe dintre clădirile istorice din oraş sunt încă în paragină, Timişoara se poate lăuda cu multe clădiri istorice superbe care îi dau oraşului un farmec aparte.
Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, Timişoara este deja în topul destinaţiilor turistice din România, iar una dintre atracţii o reprezintă clădirile istorice construite în diferite stiluri arhitecturale: baroc, eclectic, seccesion vienez şi maghiar, neoromantic, neogotic, neoclasic. Cele patru pieţe din zona centrală a oraşului: Operei, Libertăţii, Unirii şi Sfântu Gheorghe pun în evidenţă clădirile istorice.
Chiar dacă unele sunt neîngrijite şi au nevoie urgentă de reabilitare a faţadelor, multe dintre clădiri au fost reabilitate, iar din acest punct de vedere cel mai bine stă Piaţa Unirii, unde majoritatea clădirilor au fost reabilitate. Palatul Baroc, Domul Catolic, Vicariatul Sârbesc, Palatul Bruck sunt câteva dintre clădirile din Piaţa Unirii care ies în evidenţă. Fiecare dintre ele are o istorie aparte.
Domul Romano-Catolic constituie una dintre cele mai valoroase opere de arhitectura barocă din Timişoara. Interiorul este somptuos şi expresiv, cu elemente rococo, realizat de sculptori şi pictori vienezi. Punerea pietrei de temelie a catedralei romano-catolice a avut loc în data de 6 august 1736. Proiectantul său este considerat vienezul Josef Emanuel Fischer von Erlach. Lucrările sunt finalizate în 1774 de Johann Kostka şi Carl Steinlein. Turnurile bisericii sunt surprinzător de scunde, înălţime justificată de apărarea militară a cetăţi. Mecanismul ceasului a fost realizat de timişoreanul Martin Kidl, în 1764.
Palatul Baroc a fost proiectat de un arhitect necunoscut şi construit în 1754. A devenit palatul administratuv al Banatului de Timiş până în 1778, apoi, după reanexarea Banatului la Ungaria (6 iunie 1778), este sediul Prefecturii, până în 1848. După suprimarea Revoluţiei Maghiare, din 1849, aici se va afla guvernul Banatului Timişan şi Viovodinei Sârbeşti. Au poposit î acest loc personalităţi precum Iosif al II-lea (1767), Franz Iosef (1872) şi Regele Ferdinand (1923). Are două porţi în stil baroc-vienez. În perioada 1884-1885 este supraînălţat cu un etaj. În prezent este sediul Muzeului de Artă, care trebuie vizitat cu orice preţ.
Palatul Bruck a fost construit în stilul Secession şi Art Nouveu, între 1910-1911, după planurile arhitectului minune Székely László, a fost renovat în totalitate, clădirea fiind în momentul de faţă una dintre cele mai frumoase din Timişoara.
De o amenajare foarte frumoasă s-a bucurat şi Vicariatul Sârbesc, clădire care a fost proiectată în 1744 în stil baroc. S-a dat în folosinţă în 1952. În 1904, comunitatea sârbească a dorit ca această clădire să primească un caracter particular sârbesc.
În apropierea Pieţei Unirii se află şi Palatul Dicasterial, în care funcţionează Judecătoria Timişoara, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Timişoara, Parchetul Judecătoriei Timişoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş şi Parchetul Curţii de Apel Timişoara. Palatul a fost construit în stil renascentist Italian şi imită Palazzo Strozzi din Florenţa, devenit sediul guvenatorului provinciei Coroanei, Banatul de Timiş şi Voivodinei Sârbeşti. Are trei curţi, 273 de camere, 34 locuinţe, 65 pivniţe, 27 depozite şi 365 ferestre. Îşi pierde destinaţia în 1860, în momentul reanexării Câmpiei Timişului la Ungaria. Din 1891 se mută aici toate oficiile regale cu sediul la Timişoara, poşta, telegraful, în prezent fiind Palatul Justiţiei.
Clădirea Operei şi a Teatrului Naţional, care găzduieşte trei teatre în trei limbi diferite (română, maghiară şi germană), a fost realizată pe baza proiectelor realizate de Ferdinanr Fellner şi Hermann Helmer şi a fost finalizată în 1875. Faţada actuală arată cu totul altfel decât originalul. A trecut prin două incendii, iar ultima, din 1920, avea să îi schimbe înfăţişarea.
Simbol al Timişoarei, Catedrala Mitropolitană are o istorie strâns legată de anul 1919 când Banatul se uneşte cu România. Era nevoie de o clădirte simbol care să reprezinte populaţia românească din Timişoara. Parohia din Cetate, înfiinţată în 1926, instituie un fond de zidire a biserici şi lansează un apel către publicul românesc pentru donaţii. Construcţia propriu-zisă a început pe 16 martie1936 iar în 20 decembrie s-a pus printr-o ceremonie piatra fundamentală a viitoarei Catedrale. Lucrările de construcţie s-au terminat în 1940. Clopotele şi crucile bisericii au fost sfiinţite în 23 august 1938. Toate finisajele, picturile interioare şi exterioare s-au terminat însă abia în 1956 din cauza celui de-al doilea război mondial. Catedrala a fost inaugurată în anul 1946 în prezenţa Regelui Mihai şi a primului-ministru Petru Groza.
Se încarcă comentariile...
