FOTO Căsuţa pe roţi pentru care nu ai nevoie de autorizaţie de construcţie şi nici de certificat de urbanism

FOTO Căsuţa pe roţi pentru care nu ai nevoie de autorizaţie de construcţie şi nici de certificat de urbanism

Căsuţele pe roţi realizate în secuime au ajuns la Timişoara FOTO Ştefan Both

Conceptul căsuţelor pe roţi este un curent al libertăţii şi simplităţii vechi în occident, dar un trend urmat din ce în ce mai mult şi de românii care îşi doresc să trăiască altfel; în căsuţe mobile, pe care le pot muta din oraş în oraş când îşi schimbă serviciul, ori când pleacă în concediu la munte sau la mare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În drum spre Belgia, unde se află noii proprietari, două dintre căsuţele realizate de Eco Tiny House de la Miercurea Ciuc (judeţul Harghita) au ajuns la Timişoara, tracate de maşini cu tracţiunie 4x4. Ele pot fi admirate lângă Biblioteca Politehnicii. 
 
Eco Tiny House a fost pusă pe picioare anul trecut de Botond Szakács. Inginer de meserie, secuiul s-a gândit să facă ceva nou în România. 
 
Prima casă pe roţi a fost construită pe un şasiu de limuzină Lincoln. A dat jos toată structura maşinii, iar pe şasiul de 8,3 metri a construit casa eco. Aceasta a rămas şi până azi casa sa de week-end.
 
“Când a văzut cât de frumos a ieşit proiectul, a zis că asta e ce doreşte să facă. A întemeiat firma Eco Tiny House, a adunat echipa – sunt oameni simpli, de la ţară, care ştiu ce înseamnă munca, ştiu ce înseamnă că culegi o roşie, ştiu ce înseamnă să baţi un cui. Suntem o firmă mică şi suntem foarte apropiaţi unii de alţii. Este o noutate pentru România. Aici oamenii nu fac încă diferenţa între o rulotă şi o căsuţă pe roţi. O rolută e făcută din spume, cartoane şi plastice, are o înlălţime de până în doi metri, în timp ce o căsuţă pe roţi este de fapt o casă, la o dimendiune mai mică, în care poţi locui patru anotimpuri, în care te simţi ca acasă”, a declarat Gabriela Luca, responsabila cu vânzări la Eco Tiny House.

 
S-au fabricat în Harghita 15 căsuţe pe roţi
 
Într-un an de zile, la Miercurea Ciuc, Botond Szakács şi echipa sa au conceput şi realizat 15 căsuţe pe roţi. Cei mai mulţi clienţi sunt din strănătate.
 
“Ei ştiu ce înseamnă un <tiny house>. Vin şi ne cer efectiv un anumit model, de o anumită lungime, cu un anumit mobilier. Toate sunt făcute la comandă. Fiecare căsuţă este diferită, chiar dacă sunt pe acelaş şasiu şi au anumite alemente comune. Asta pentru că fiecare client are un ritm de viaţă propriu, are anumite tabieturi. Discutăm cu clineţii să facilităm tot confortul în căsuţă. E un spaţiu mic, trebuie să te gândeşti ca mobilierul să aibă o dublă funcţionalitate. De exemplu, poate fi şi scară să urci în dormitor, dar este şi şifonier”, a mai explicat Gabriela Luca.  

 
Living, dormitor, bucătărie şi baie
 
În căsuţele pe roţi există cam tot ce are nevoie un om; să gătească, să doarmă, să se spele, să lucreze.
 
Modelul cel mai mare se numeşte “More than home”. Este o vilă pe roţi. Este construită pe un şasiu lung de opt metri şi 2,6 lăţime. Are birou, canapea, spaţiu de lucru, televizor, bucătărie mare –lungă de 2,20 metri, cu patru corpuri de mobilier, combină frigorifică.
 


În baie există o chiuvetă normală, o toaletă normală şi o cadă de duş. Sub baie se află două rezervoare de apă, unul pentru apă curată şi unul pentru ape rezduale. Patul de dormit este sus, pentru a nu încurca în timpul zilei. Geamurile sunt de tip Velux. 
 
“Căsuţele sunt făcute să fie şi independente din punct de vedere al curentului şi al apei, sau să fie racordate la o reţea. Priza prin care alimentăm căsuţa cu curent se află sub casă”, a mai spus Gabriela Luca.  
 
 
Cea mai scumpă casă pe roţi: 18.000 de euro
 
Cea mai mare casă pe roţi, fără mobilier şi instalaţii sanitare şi electrocasnice, costă 18.000 de euro. Căsuţa mică este pe un şasiu de 5,5 metri. Are spaţiu de living, bucătărie, baie şi dormitor. Aceasta costă 16.000 de euro.
 
“Promovăm un mod de viaţă altfel, dar şi ideea de a trăi responsabil, de a consuma responsabil resursele, de a avea panouri fotovoltaice, să nu mai consumăm curent. Avem posibilitatea de a lua curent de la natură. De exemplu, căsuţa în care locuiesc eu, tot pe roţi, este făcută din materiale reciclabile. Eu locuiesc acolo patru anotimpuri. Materialele au fost preluate de o casă care a fost demolată”, a afirmat Luca.

 
Căsuţă cu număr de înmatriculare
 
Interesant este că oamenii nu trebuie să îşi mai bată capul cu autorizaţiile de construcţie, certificat de urbanism, proiecte şi alte documente necesare pentru construirea unei case.
 
Are nevoie doar de un număr de înmatriculare, de care se ocupă însă cei de la Eco Tiny House. Pentru a putea mişca căsuţa este nevoie de o maşină cu un motor de cel puţin 2.500 cmc, de regulă o maşină cu tracţiune 4x4, cât şi permis categoria B şi E. În lipsa acestora, o soluţie foarte simplă este închirierea unei firme sau apelarea la prieteni.
 
 
Colaborare cu Facultatea de Construcţii din Timişoara
 
Facultatea de Construcţii a Universităţii Politehnica din Timişoara şi Eco Tiny House au început un parteneriat pentru dezvoltarea conceptului căsuţelor pe roţi şi trăitul sustenabil.

 
“Încerc să aduc o altă imagine a profesiei de inginer constructor în era digitală. Suntem atâta de acaparaţi de ce se întâmplă în jurul nostru încât uităm să trăim frumos. Trebuie să ieşim din contextele car ne încorsetează în fiecare zi. Parteneriatul dintre Universitatea Politehnica, Facultatea de Construcţii şi o societate care promovează un alt concept de a utiliza spaţiul şi de a trăi în natură, este binevenit. Trăim într-o societate mobilă. Câi dintre cei de acum 50 de ani au călătorit cu avionul, câţi zboară azi?! Această mobiliotate intră în AND-ul nostru. Aceste soluţii vin pe acest AND pe care ni-l formăm. Un avantaj al acestor căsuţe pe roţi. Chiar dacă arată ca o rulută, sunt construite pe principiile ingineriei civile. Vrem să dezvoltăm parteneriatul cu ei şi vom face nişte studii pe eficienţă electrică a acestei case pe roţi. Vrem să fie eco-frendly, să aibă nevoie de cât mai puţină energie şi resurse, care sunt limitate. Facem un sudiu  să le echipăm cu celule fotovoltaice”, a declarat Sorin Herban, prodecanul Facultăţii de Construcţii.
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: