Ultimii paşi pe cărările înzăpezite ale Bucegilor. Primăvara a cucerit restul ţării, dar nu şi Vârful Omu FOTO
0
Transbucegi, una dintre cele mai frumoase şosele din munţii României, este deschisă din nou turiştilor care vor să urce în Staţiunea Padina - Peştera din Bucegi.
Această variantă de acces către înălţimi de peste 1.600 de metri este închisă în fiecare iarnă din cauza viscolului care aduce zăpada de pe creste, dar oferă privelişti unice.
Mantaua albă completează peisajul mirific şi deschide potecile din Bucegi tuturor iubitorilor de munte.
DJ 713, cunoscut sub numele de Transbucegi, a fost închis multe săptămâni din cauza viscolului puternic din zona Dichiu, care a adus cantităţi mari de zăpadă. Accesul către zona Montană s-a făcut pe DJ714 (Sanatoriul Moroeni), care trece pe lângă Cariera Lespezi, dar nu este atât de spectaculos.
Turiştii trebuie să ştie că accesul rutier către zona Piatra Arsă este disponibil, iar accesul către platoul Padina - Peştera se poate realiza şi pe cealaltă variantă, respectiv DJ 714 Glod - Sanatoriul Moroeni - Peştera.
Transbucegi le oferă turiştilor imagini de vis atunci când se poate circula. Din cei 16 kilometri de drum, şase kilometri sunt pe teritoriul Prahovei, iar 10, pe cel al Dâmboviţei. Valoarea proiectului a fost de peste 10 milioane de euro, bani proveniţi de la cele două Consilii Judeţene şi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).
Telecabina Pestera – Babele - sursa. Teleferic Prahova
Pentru că nu a mai nins, drumul a devenit practicabil de ceva timp, graţie muncitorilor de la LDP, societate care are în grijă respectivul tronson. Chiar şi aşa, peisajele sunt mirifice. Oriunde te-ai uita, crestele munţilor sunt îmbrăcate cu un strat încă gros de zăpadă.
„Drum greu, fără nicio potecuţă”
Iubitorii de drumeţii pot ajunge la Cerdacul Obârşiei, Vârful Omu, Colţii Morarului, Valea Obârşiei, Staţiunea Turistică Peştera - Padina, acolo unde peisajul, de un alb imaculat, îţi taie răsuflarea. Vârful Colţul Obârşiei este situat în Munţii Bucegi, la capătul nordic al platoului, care are altitudinea de 2.480 de metri. În partea sa sud-vestică îşi are izvorul râul Ialomiţa.
Ajunşi în dreptul cerdacului, un perete care străjuieşte obârşiile Văii Cerbului, mergând spre Vârful Omu, avem două variante de a continua traseul: pe deasupra sau „pe sub Cerdac“ .
Valea Obârşiei în apus, văzută de la Vârful Omu. FOTO. Hello Dambovita
„Ajungem la poalele muntelui Obârşia. Aci sunt două cai de a merge spre Omul: una pe brâul Obârşiei şi alta aproape de vârful ei. A merge acum în toiul nopţii pe brâu ar fi fost o imprudenţă, căci drumul e greu, fără nici o potecuţă, ci numai cu ochiul se poate conduce şi cum nu puteam vedea din cauza beznei groase, furăm siliţi a urca spre Vârful Obârşiei”, scrie în „Anuarul societăţii turiştilor români”, publicat în 1910.
De-a lungul crestelor
Colţii Morarului este descris ca fiind un traseu frumos şi uşor. Nu este nevoie de espadrile de escaladă, se poate merge cu o coardă de minimum 50 de metri şi aproximativ 8-9 bucle. Traseul se poate parcurge şi în sens invers, însă este nevoie de espadrile speciale pentru urcarea pe Acul Crucii – de acolo se coboară uşor, până unde începe efectiv stânca.
Potrivit climbromania.com, pentru a ajunge la Colţii Morarului se urcă pe traseul turistic de bandă galbenă, pe Valea Cerbului. Se urcă apoi până în al doilea circ, de unde, la dreapta, se profilează o brână largă, pe sub nişte pereţi şi turnuri.
Muntele Bătrâna, Munţii Bucegi. FOTO: Facebook
Aceasta este Brâna Mare a Morarului, pe care se merge în curbă de nivel până se ajunge pe creasta matematică ce desparte Valea Cerbului de Valea Morarului. Se continuă 20-30 metri pe aceasta spre Valea Morarului, apoi se porneşte în sus, făcând slalom printre pâlcurile de jnepeni.
De unde izvorăşte Ialomiţa
Cascada Obârşia Ialomiţei reprezintă unul dintre punctele de interes din Munţii Bucegi, după monumentele naturii Sfinxul şi Babele şi Peştera Ialomiţei, ambele obiective aflate pe teritoriul judeţului Dâmboviţa.
Valea Obârşiei este de origine glaciară, formată din două căldări, una inferioară şi una superioară, despărţite una de alta printr-un prag, loc în care s-a format cascada – din acest loc izvorăşte râul Ialomiţa. De o parte şi de alta, cascada primeşte o serie de torente de înclinaţie mare, care dau versantelor Obârşiei şi Doamnelor înfăţişarea de mici abrupturi.
Sunt mai multe trasee care includ Cascada Obârşia Ialomiţei şi care pot fi parcurse cu uşurinţă.
Cel mai accesibil traseu este Telecabina Peştera - Vârful Omu, care se desfăşoară pe o distanţă de aproape şapte kilometri: Telecabina Peştera - Valea Obârşiei - Cabana Obârşia Ialomiţei - Mecetul Turcesc - Şaua Cerbului - Cabana Vârful Omu. Traseul se poate face, în medie, în aproape patru ore şi este necesar echipament montan, mai ales bocanci impermeabili şi haine de protecţie pentru ploaie, pentru că pe munte se poate schimba vremea oricând.
Schi în Bucegi. FOTO. Radu Neda
Traseul pe cărările marcate către Vârful Omu, până la 2.507 metri altitudine, nu este anevoios, poate fi parcurs în doar două ore, însă accesul vă este interzis pe timpul iernii.
Turiştii care doresc să rămână peste noapte la Cabana Vârful Omu trebuie să se asigure din timp că sunt locuri libere în cabană, sunând la numerele de telefon 0744.221.582 sau 0744.567.290. Este un traseu deosebit pentru iubitorul de drumeţii, care încântă privirile şi sufletul, dacă porneşti de la Hotelul Peştera spre Babele.
Traseul de vis către Lacul Scropoasa
Traseul montan Cheile Zănoagei – Lacul Scropoasa este unul dintre cele mai frumoase pe care le oferă Munţii Bucegi, atât vara, cât şi iarna. Este un traseu bine marcat, dar este de preferat să îl începeţi în prima parte a zilei, pentru că seara drumul este frecventat şi de urşi.
Cea mai simplă variantă de a ajunge la Cheile Zănoagei este de pe drumul DN 71 (Târgovişte – Sinaia). La un moment dat, drumul naţional întâlneşte DJ 713, care duce către cabana Cuibul Dorului. Odată ajunşi aici, faceţi stânga către platoul Padina, de unde începe un alt drum asfaltat. Traseul prin Cheile Zănoagei înspre Lacul Scropoasa începe pe lângă campingul Zănoaga, urmând marcajul cu crucea albastră. Este bine amenajat şi uşor de parcurs, timpul fiind de aproximativ o oră şi jumătate.
Bineînţeles, ca la orice traseu montan, nu trebuie uitate echipamentul adecvat şi apa. Mergând pe partea stângă a Lacului Scropoasa, ajungeţi la capătul Cheilor Orzei. Nu departe de aici se află şi Cascada Şapte Izvoare, despre care se spune că are cea mai pură apă din lume.
Traseul Cheile Zănoagei - Lacul Scropoasa - Cheile Orzei - Cascada Şapte Izvoare este un traseu destul de scurt, de aproximativ o oră şi jumătate, dar plin de peisaje de vis.
Muntele pentru schiori
Având în vedere că zăpada va mai sta încă cel puţin o lună în Munţii Bucegi, turiştii amatori de sporturi de iarnă trebuie să ştie că sunt şi câteva trasee care pot fi străbătute pe schiuri:
•Padina - Şaua Strungă - Vârful Tătaru - Padina;
•Padina - Şaua Strungă - Creastă Grănicerilor - coborâre pe Culmea Bătrână-Peştera;
•Padina - Şaua Laptici-Vârful Cocora - coborâre pe Plaiul lui Păcală-Padina;
•Peştera - Culmea Bătrână - coborâre spre Şaua Strungă-Padina;
•Peştera - Culmea Bătrână - Creastă Grănicerilor - Vârful Omu - coborâre pe Valea Obârşiei - Peştera;
•Peştera - Valea Obârşiei - Vârful Obârşia - coborâre pe Valea Sugărilor-Peştera;
•Peştera - Valea Sugările - Vârful Călugărului - coborâre pe Faţa Mare-Peştera;
•Peştera - Valea Sugările - Şaua Călugărului - Cabana Babele - Vârful Cocora - coborâre pe Plaiul lui Păcală
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO VIDEO Imagini fabuloase cu Peştera Ialomiţei, cea mai vizitată peşteră din Munţii Bucegi
Se încarcă comentariile...
