Condiţia femeii în societate, dezbătută la o ceaşcă cu ceai la Muzeul Judeţean Olt

Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii a prilejuit ocazia diriguitorilor de la Muzeul Judeţean Olt din Slatina de a organiza, joi – 7 martie, o dezbatere cu publicul la sediul instituţiei. Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă foarte relaxată şi, în mod inedit, participanţii au fost serviţi cu o ceaşcă cu ceai de către specialişti de la Casa de ceaiuri “Demmer Teehaus” din municipiu.

Gazdele “reuniunii” pe tema condiţiei femeii în societate au fost Aurelia Grosu, şef secţie în cadrul Muzeului Judeţean Olt, şi Denisa Guţică-Florescu, muzeograf în cadrul aceleiaşi instituţii. Fiecare dintre gazde a vorbit despre etape distincte ale condiţiei femeii în societatea românească şi nu numai.

Astfel, Aurelia Grosu a făcut cunoscut celor prezenţi – în majoritate femei, faptul că, în România mediului medieval, dar şi mai devreme, femeia era menţionată în “pravile” (legi domneşti, n.a.) ca fiind "mai proastă decât bărbatul". Tot într-o astfel de lege din acele vremuri se prevedea că “femeile trebuie bătute cu blândeaţă - numai cu pumnii şi cu palma, dar cât mai mic şi mai des”.

“Bărbatul era pedepsit prin lege numai în momentul în care femeile erau bătute cu toiagul, dar şi atunci numai când lemnul toiagului se sfărâma sau rămâneau răni asupra femeii. Deci aceasta era condiţia femeii în ţara noastră până la începutul secolului al XIX-lea. Scopul mişcării feministe nu a fost acela de a crea un statut special femeii, ci a avut profunde motivaţii sociale în primul rând. De exemplu, femeile nu se puteau mărita dacă nu aveau dotă (zestre, n.a.), iar aceasta intra automat în proprietatea soţului din momentul căsătoriei, acesta putând să o confişte în orice moment. Chiar şi în Codul Civil luat de la Franţa lui Napoleon, condiţia femeii era de < proprietate >. Dar asta nu trebuie să ne mire deoarece însuşi împăratul Napoleon a spus că el preferă de o mie de ori o femeie care dă soldaţi patriei decât una care scrie cărţi”, a afirmat Aurelia Grosu.

Ziua de 8 Martie – de la scop politic, la cel comercial

La rândul său, muzeograful Denisa Guţică-Florescu a insistat asupra începuturilor mişcării feministe în lume, care a avut în primul rând un caracter politic.

“Până la începutul sec. XIX, femeia avea o condiţie precară. Dar lucrurile au început să evolueze, încet - dar sigur. Ziua Internaţională a Femeii nu reprezintă doar un moment de a celebra femeia, dar şi un moment al protestelor şi activismului politic. Această zi a apărut pe fondul unor mari tulburări sociale ce au izbucnit pe teritoriul Statelor Unite, dar şi al altor state dezvoltate industrial, unde femeile din anii de dinainte de 1908-1910, munceau din greu în special în domeniul industriei textile şi al serviciilor casnice, erau supuse discriminării sexuale şi plătite mult mai prost decât bărbaţii. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici şi până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas. În 1908, aproape 15.000 de femei au manifestat la New York cerând un program de muncă mai scurt, salarii mai bune şi drept de vot. Un an mai târziu, prima Zi Naţională a Femeii a fost sărbătorită în SUA pe 28 februarie. În 1910, în cadrul celei de-a doua Conferinţe Internaţionale a Femeilor Muncitoare de la Copenhaga, o femeie din Partidul Social Democrat din Germania a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internaţională a Femeii ca o sărbătoare care să fie marcată în aceeaşi zi în toate ţările în sprijinul luptei femeilor pentru drepturile lor. O tragedie a marcat însă lumea în acea perioadă şi a contribuit decisiv la îmbunătăţirea definitivă a condiţiei femeii în societate: pe 25 martie 1911, la o fabrică de textile din New York a izbucnit un incendiu în care şi-au pierdut viaţa peste 140 de femei, multe dintre ele imigrante de origine evreiască sau italiană cu vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani”, a afirmat Denisa Guţică, care a conchis că, în prezent,. ziua de 8 martie şi-a pierdut izul politic iniţial şi a căpătat valenţe strict comerciale.

De menţionat că, pe toată durata întâlnirii de la Muzeul Judeţean Olt din Slatina despre condiţia femeii în societate, participanţii au putut servi o cafea, dar şi o ceaşcă cu ceai preparat de specialişti în domeniu, respectiv Ileana Băjenaru de la Casa de ceaiuri “Demmer Teehaus” din municipiu.