Cartierele mărginaşe ale Slatinei, “puncte de atracţie” pentru cei certaţi cu legea

Municipiul Slatina pare un orăşel liniştit. Curăţel în cea mai mare parte, oraşul este însă, din când în când, scena unor scandaluri între persoane certate cu liniştea publică şi, în general, cu legea. Dacă, până acum ceva ani, cele mai multe infracţiuni erau localizate în cartierul Progresul, de la o vreme însă, cel puţin de doi ani, “focarul” infracţiunilor – scandaluri, bătăi sau furturi din maşini, s-au mutat spre periferie.

Zona mărginaşă a Slatinei ce delimitează strada Tudor Vladimirescu pare a fi devenit, în ultimii câţiva ani, centrul interlopilor din municipiu, aici având loc majoritatea infracţiunilor. Cauza este uşor explicabilă. Pe de-o parte, în oraş au fost montate nu mai puţin de 167 de camere video de înaltă rezoluţie, ce sunt prevăzute cu unghi de acoperire la 360 grade, cele mai multe fiind amplasate în intersecţii, parcări şi în proximitatea instituţiilor publice. Alte 50 de camere urmează a fi achiziţionate anul acesta, ele urmând a fi montate, de data aceasta, în punctele ce nu au putut fi acoperite la prima “distribuire”, şi aici ne referim la unităţi de învăţământ şi străzi lăturlanice.

Un alt motiv pentru care, în ultimii doi ani, “epicentrul” infracţiunilor – furturi şi spargeri din autoturisme mai ales – a fost localizat de autorităţile competente în zona străzii Tudor Vladimirescu de la marginea urbei este reprezentat de faptul că, în acest perimetru, o mare firmă (fosta TCH, actuală Hidroconstrucţia SA) s-a aflat în insolvenţă. Drept urmare, pentru că în incinta firmei se aflau numeroase autovehicule, nu puţini au fost persoanele care s-au lăsat tentate, încercându-şi “norocul” aici.

Reprezentanţii Poliţiei Slatina spun că, acum, zona s-a mai liniştit, dar nu înainte de a fi luate anumite măsuri.

“A fost o perioadă când, în această zonă (Hidroconstrucţia SA, n.r.), aveau lor foarte multe spargeri deoarece terenul pe care se întinde e mare şi paznicii nu puteau acoperi tot. Treptat însă, după ce am văzut că devine o obişnuinţă în zonă să fie reclamate spargeri – mai ales din autovehicule -, am suplimentat itinerariul patrulelor mixte Poliţie-Jandarmerie în acest perimetru şi <<băieţii>> s-au liniştit”, precizează comisarul-şef George Bratu, adjunct al şefului Poliţiei Slatina.

Practic, în cifre, reprezentanţii Poliţiei Slatina spun că infracţionalitatea pe raza urbei a scăzut, anul trecut, cu cca. 20%.

Una caldă, alta “rece”

Alta este însă situaţia în restul judeţului Olt, unde analiza datelor statistice referitoare la criminalitatea gravă comisă cu violenţă în întreg judeţul relevă că a fost sesizate o veritabilă “avalanşă” de infracţiuni contra persoanei -  3.267 fapte, cu mult mai multe faţă de anul anterior 2013 când au fost constatate 2.755. În ceea ce priveşte criminalitatea patrimoniului, analiza situaţiei operative pentru anul 2014 pe Olt reliefează o scădere cu 925 de fapte a numărului infracţiunilor de furt sesizate, respectiv 4.340 infracţiuni în perioada analizată, faţă de 5.265 în perioada similară din 2013. De asemenea, din totalul de 555 infracţiuni stradale înregistrate în judeţ anul trecut, 286 au fost comise pe timp de zi (faţă de 271  în anul  2013) şi 269  pe timp de noapte (faţă de 348 în anul  2013), iar 29 fapte au fost în flagrant (faţă de 46 în anul  2013).

În anul 2014, au fost sesizate 555 infracţiuni stradale, iar, comparativ cu anul trecut, criminalitatea stradală înregistrează un trend descendent (- 46 infracţiuni, faţă de 601 fapte în anul 2013). Infracţiunile stradale sesizate reprezintă 4,45 % din totalul sesizărilor.

Din totalul infracţiunilor stradale, 286 au fost comise pe timp de zi (271  în anul  2013) şi 269  pe timp de noapte (348 în anul  2013), iar 29 fapte au fost în flagrant (46 în  anul  2013).
Evoluţia principalilor indicatori pe genuri de infracţiuni stradale se prezintă astfel: 13  infracţiuni de tâlhărie (o scădere cu 8 fapte), 529 infracţiuni de furt (o scădere cu 48  fapte), 6 infracţiuni de furt din societăţi comerciale (o creştere cu 3 fapte).