Topul celor mai eficiente administraţii locale din România. Care este oraşul cu cea mai spectaculoasă evoluţie

Topul celor mai eficiente administraţii locale din România. Care este oraşul cu cea mai spectaculoasă evoluţie

FOTO ARHIVA

Luni, 22 ianuarie, UrbanizeHub a lansat “Topul celor mai performante oraşe şi administraţii locale din România”. UrbanizeHub este un agregator de idei, opinii, proiecte şi ştiri despre oraşe inteligente şi dezvoltarea urbană sustenabilă, înfiinţat de către mai mulţi experţi din întreaga lume. În România, Urbanize Hub este coordonat de către bănăţeanul Graţian Mihăilescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

La această analiză au lucrat mai mulţi experţi ai organizaţiei UrbanizeHub, care au evaluat performanţele edililor ţinând cont de mai mulţi indicatori: valoarea absolută a cheltuielilor de capital şi valoarea absolută a absorbţiei de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016; cheltuielile de capital pe cap de locuitor şi absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016; modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

“Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv şi ţine de evaluarea experţilor UrbanizeHub care au fost în majoritatea oraşelor din România şi au observat modul în care s-au transformat unele oraşe. Sunt oraşe mari care nu au prins topul şi asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraş în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administraţilor locale e pe undeva la 10 miliarde RON, adică cam 2.5 miliarde Euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiţii la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât şi lipsa de capacitate. De asemenea prin acest top am vrut sa acoperim cât mai bine spectrul politic şi teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care să fie luate şi imitate de cât mai multe comunităţi şi administraţii”, arată Graţian Mihăilescu, coordonatorul proiectului.

Iată, mai jos, topul celor mai performante oraşe, aşa cum îl văd experţii UrbanizeHub.

Locul 10: Târgovişte

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €59,5 milioane şi €748 pe cap de locuitor, ceea ce duce oraşul Târgovişte printre fruntaşele oraşelor din România.

Târgovişte nu are avantajul unui buget foarte generos, dar oraşul are o administraţie care în ultimii ani a desfăşurat proiecte pe bandă rulantă şi a înregistrat una din cele mai bune absorbţii de fonduri europene pe cap de locuitor.

Primăria a desfăşurat de asemenea o serie de programe integrate în cartierele comuniste şi şi-au pus mai toată trama stradală la punct.

Locul 9: Miercurea Ciuc

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane Euro, cu €1.758 pe cap de locuitor, surclasând la acest capitol majoritatea oraşelor din România. Absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 21 milioane euro, şi €540 pe cap de locuitor.

Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reşedinţe de judeţ din România, dar lucrul acesta nu se vede când ajungi acolo. Oraşul este cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct şi comunităţi foarte active şi implicate.

Locul 8: Cluj-Napoca, Timişoara

Investiţiile făcute din bani publici şi fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu €781 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene pe aceeaşi perioadă Clujul a reuşit să atragă 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.

Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Chiar dacă ritmul de modernizare al infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, Primăria a colaborat foarte bine cu societatea civilă şi a ajutat la transformarea oraşului într-un adevărat hub creativ.

Timişoara 

Cheltuielile de capital ale oraşului de pe Bega 249,5 milioane euro, cu €782 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de €359.

Dacă Clujul se îndreaptă la nivel strategic spre un hub IT de referinţă în Estul Europei, un oraş inovator şi antreprenorial, Timişoara se pregăteşte pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, eveniment ce va avea loc în 2021. Diferenţa dintre cele două oraşe este managementul public colaborativ şi deschiderea de care dă dovadă administraţia din Cluj, faţă de administraţia din Timişoara.

Locul 7: Sibiu

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor,  iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €15,6 milioane şi €106 pe cap de locuitor, destul de puţin pentru o administraţie şi un oraş de mărimea Sibiului. Sunt multe oraşe care nu au intrat în top, cu performanţă mai bună la nivelul absorbţiei.

Sibiul este oraşul din România care seamănă cel mai mult cu un oraş din vest. Centrul vechi al oraşului e poezie pură şi o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este cea mai bine întreţinută clădire administrativă din România.

Din păcate, Sibiul s-a mişcat mai greu pe absorbţia de fonduri europene şi pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera în anii următori.

Locul 6: Braşov


Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu €952 pe cap de locuitor, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 72,4 milioane euro şi € 286 pe cap de locuitor.

Braşovul are cea mai bună infrastructură din ţară. Oraşul este un barometru care ar trebui urmat de toate reşedinţele de judeţ din ţară. Oraşul nu stă foarte bine la absorbţia de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.

Locul 5: Sectorul 3 Bucureşti

La Primăria sectorului 3 din Bucureşti există o disproporţie imensă între investiţiile publice şi cele cu fonduri europene. În perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top, cu €873 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioadă de aproape zece ani s-au cheltuit doar €4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din acest top.

Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din ţară în ceea ce priveşte implementarea de programe integrate de dezvoltare.

Este poate cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: 1) reabilitarea străzilor şi a trotuarelor; 2) reabilitarea spaţiilor verzi; 3) reabilitarea infrastructurii şcolare; 4) reabilitarea termică a blocurilor; 5) regenerarea urbană a spaţiilor interstiţiale dintre blocuri.

Se observă clar când treci din alte sectoare în Sectorul 3 pentru că totul este mult mai bine pus la punct în Sectorul 3 (ai gazon, ai trotuare fără hârtoape şi ai spaţii verzi de calitate). De asemenea, clădirea primăriei este una din cele mai bine puse la punct din ţară.

Locul 4: Craiova

Craiova s-a mişcat bine în ultimii ani cu cheltuieli de capital de €274,1 milioane, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reuşit să atragă 139,8 milioane euro adică €519 pe cap de locuitor.

Craiova a cunoscut probabil cea mai spectaculoasă transformare urbană din ultimii ani. Cine a fost în Craioîn 2013 şi revine acum, nu va recunoaşte oraşul.

Centrul vechi a fost complet transformat, iar autorităţile locale au reuşit, de asemenea, să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (de ex. noul stadion).

Locul 3: Iaşi

Iaşi a crescut mult în ultimii ani, deşi în continuare lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraş, politicieni, administraţie, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital au reuşit să investească 282,9 milioane euro, adică €974 pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene au reuşit să implementeze proiecte în valoare de 156 milioane euro cu o medie de €537 pe cap de locuitor.

Iaşi este top-performer în absorbţia de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 mil. euro mai mult decât Cluj între 2007 şi 2016). Dacă te plimbi prin oraş, la fiecare 5 metri dai de o intervenţie făcută cu bani europeni.

S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane şi primele efecte pozitive au început să se vadă deja. Iaşiul este inima Moldovei şi este un oraş vibrant, din ce în ce mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunităţi datorită investitorilor care se relochează acolo.

Locul 2: Alba Iulia

Pentru un oraş aşa mic, Alba Iulia are nişte cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, oraşul a realizat investiţii de €79,6 milioane cu o medie de €1.253 pe cap de locuitor, şi €51,7 milioane absorbţie a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor.

Alba Iulia este oraşul campion detaşat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii îşi aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinaţie aproape obligatorie pentru turiştii autohtoni şi străini.

Reabilitarea Cetăţii Alba Carolina este spectaculoasă şi un model de performanţă administrativă. Alba Iulia dă tonul şi în ceea ce priveşte intervenţiile de tip Smart City şi branding de oraş.

Locul 1: Oradea


Oradea are rezultate remarcabile şi probabil cea mai bună administraţie publică din România, spun cei de la UrbanizeHub. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă €1.225 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, a reuşit să atragă proiecte în valoare de €140,6 milioane, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor.

Oradea este probabil localitatea din România cu o performanţă extraordinară nu numai în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene şi cheltuielile de capital, ci şi în ceea ce priveşte bunele practici într-o sumedenie de domenii, arată realizatorii studiului.

Primăria din Oradea este printre puţinele din ţară care au dus la bun sfârşit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puţinele primării cu o politică coerentă în ceea ce priveşte parcările; are un program ambiţios şi eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraş; este cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii judeţene); este printre puţinele primării cu o viziune clară şi coerentă de dezvoltare, se mai arată în topul amintit.

Mai multe informatii pe UrbanizeHub

citeste totul despre: