Spectaculoasele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, din Piatra Craiului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cerdacul Stanciului Foto: Mihai Enache
Cerdacul Stanciului Foto: Mihai Enache

Creasta, grohotișurile, arcadele naturale și golurile alpine fac din cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului un loc unic pentru turiştii însetaţi de peisaje spectaculoase.

Creasta Pietrei Craiului este, în sine, o ţintă pentru cei care ajung în munţii pe care Argeşul îi împarte cu Braşovul, însă până la vârf te copleşeşte peisajul uluitor, cu panorame splendide ce te-ameţesc de-a dreptul pe traseele stâncoase.

“Masivul şi abruptul Piatra Craiului pot fi vizitate începând din lunile mai-iunie, până târziu, în octombrie- noiembrie, când încep zăpezile. Este un loc unic în România, o zonă calcaroasă spectaculoasă, abruptă în partea vestică, ce se desfăşoară de la Nord la Sud pe o distanţă de aproximativ 24 de kilometri. Pentru cei mai experimentaţi sunt trasee alpine care se pot parcurge până toamna la primă zăpadă, fără nicio problemă”, explică, pentru Adevărul, Mihai Enache, şef formaţie Salvamont Câmpulung.

„Ai sute de metri de vertical lângă tine”

Iar dacă porneşti spre creste fii sigur că te prinde spectacolul naturii, arcadele și golurile alpine, poate şi vietăţile pe care ai putea să le-ntâlneşti în drumul tău căci capra neagră, spre exemplu este aici la ea acasă. Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului sunt însă, de departe, cele mai impresionante formaţiuni de pe traseele ce te avertizează că, pe măsură ce înaintezi, vei fi din ce în ce mai uimit.

Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului
Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului

Marele Grohotiş Foto: Mihai Enache

“Marele Grohotiş şi Cerdacul Stanciului sunt pe un traseu care mărgineşte abruptul Pietrei Craiului, pentru că pe partea vestică, abruptul începe dintr-o dată: ai o potecă, pădure, apoi începe stânca. Aceste două trasee sunt fix la baza stâncii şi mergi cu stânca în strânga sau în dreapta, depinde de direcţia de mers. Ai sute de metri de vertical lângă tine apoi dai de aceste obiective pe care nu ai cum să le ratezi", mai spune Mihai Enache.

Marele Grohotiş este o întindere de pietre sub forma unei văi abrupte. Cu cei aproape patru kilometri pe care se desfăşoară formaţiunea rezultată din eroziunea calcarului sub acţiunea apei, este unul din cele mai mari grohotișuri calcaroase din Carpații românești şi cea mai mare formațiune de acest gen din România.

„Marele Grohotiş se află pe partea argeşeană a masivului. Este o zonă calcaroasă, ca întreg muntele de altfel în care s-a adunat tot ce s-a măcinat din pereţi. Tot ce a căzut din perete a ajuns acolo, de la 1.500 -1600 de metri până undeva la 1200. Este nu dar o atracţie a zonei, ci o atracţie în România pentru că sunt foarte puţine zone în care găsim grohotişuri, iar acelea oricum nu se compară cu frumuseţea Marelui Grohotiş”, mai spune salvatorul montan. 

„Un portal de o unicitate fantastică”

Şi mai spectaculos decât Marele Grohotiş este Cerdacul Stanciului, un monument al naturii, din calcar masiv, poziţionat în partea dreaptă a potecii care urcă pe sub Abruptul Vestic al Pietrei Craiului. Cerdacul Stanciului este o formațiune carstică conturată ca o arcadă uriaşă, formată în urma prăbușirii pereților unei peşteri și a eroziunii provocate de vânt și ploi.

Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului
Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului

Cerdacul Stanciului Foto: Mihai Enache

“Cerdacul Stanciului este o fostă grotă care s-a prăbuşit. În urma sa a rămas un intrând în perete, ca un portal aş putea spune, de o unicitate fantastică, foarte frumos. Acum ceva timp se şi putea urca în acea zonă căzută a peşterii, dar acum accesul nu este facil. Chiar şi aşa este un obiectiv foarte căutat de cei care vin în zonă”, mai spune Mihai Enache. 

Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului
Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului

Cerdacul Stanciului   Foto: Mihai Enache

Denumirea sa vine de la un legendar haiduc al zonei Rucăr-Bran, Stanciu Bratu, a cărui ascunzătoare preferată ar fi fost tocmai în grota prăbuşită.

Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului
Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului

Piatra Craiului Foto: Mihai Enache

Informaţi-vă înainte de a porni pe trasee!

Masivul Piatra Craiului nu înseamnă însă numai poezie şi feerie. Traseele ce duc spre creastă necesită un minimum antrenament, atenţie deosebită şi, mai ales, echipament adecvat pentru munte.

„Recomand tuturor celor care doresc să facă drumeţii în Piatra Craiului să se informeze mai întâi la Dispecerantul Naţional Salvamont sau centrele Salvamont Argeş şi Braşov pentru că, din cauza unor fenomene care pot apărea, în anumite perioade, unele trasee pot fi închise pentru turişti.

Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului
Spctaculosele trasee spre Marele Grohotiș şi Cerdacul Stanciului, arcada de intrare în cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului

Piatra Craiului   Foto: Mihai Enache

Iar pentru cei ce nu se simt chiar pregătiţi de altitudine e bine de ştiut că Piatra Craiului e impresionantă şi mai jos. „În Piatra Craiului nu mergem însă neapărat să vizităm zonele de abrupt. Putem să mergem şi la poale... Avem Cheile şi Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Brusturetului, în Argeş, dar şi toată zona adiacentă, o zonă carstică fantastică, cu foarte multe peşteri, zone de belvedere minunate. Zona masivului Piatra Craiului are o densitate foarte mare de pensiuni, de cabane, unde te poţi caza, atât pe partea argeşeană, cât şi pe cea braşoveană, limita dintre cele două judeţe fiind chiar pe creastă, pe mijlocul muntelui”, mai spune şeful formaţiei Salvamont Câmpulung.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Accident pe DN7 Piteşti - Râmnicu Vâlcea. Doi oameni au fost scoşi cu descarcerare dintr-o maşină care s-a făcut praf într-o coliziune cu un TIR 

Istorie pe viu în castrul Jidova din Argeş, principala fortificaţie a Imperiului Roman de la graniţa cu Dacia barbară

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite