Ecologiștii duc în instanță lupta împotriva stațiunii de schi din zona Padiș

Ecologiștii bihoreni continuă lupta împotriva realizării unei stațiuni de schi în zona Padiș. Centrul Regional de Supraveghere Ecologică va cere în instanță anularea unei hotărâri luate de Consiliul Local Budureasa care a votat trecerea din extravilan în entravilan a unor terenuri situate în perimetrul Parcului Natural Apuseni.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE

Edilii și investitorii din Budureasa sunt acuzați că au transformat, ilegal, o zonă protejată în teren intravilan.

Centrul Regional de Supraveghere Ecologică „Munţii Apuseni"(CRSE) arată cu degetul autoritățile, fiindcă au aprobat proiectul unei stațiuni de schi, contribuind astfel la distrugerea singurului carst împădurit din Europa. Mihai Togor, preşedintele CRSE acuză Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante (CTHR) Padiş că forțează eludarea legilor din România. În 2007 CTHR Padiș anunța un proiect de transformare a zonei într-o stațiune eco-turistică de schi, cu hoteluri de 5 stele, vile și pensiuni. „Înițial cele 86 de hectare au fost proprietatea comunei Lazări de Beiuș. Ulterior, CTHR Padiș le-a parcelat și le-a vândut, ca teren intravilan", a spus Mihai Togor. Acesta susține că firma a obținut fraudulos acte de la ministerul mediului.  „Acuzăm și Consiliul Local al comunei Budureasa, care a aprobat introducerea în intravilan a terenului respectiv. Vom ataca în contencios această hotărâre", a anunțat Mihai Togor.

Acuzații nejustificate

Radu Olea, primarul din Budureasa, consideră nejustificate acuzațiile ecologistului. „Prin introducerea terenurilor în intravilan putem împiedica construcțiile și canalizările haotice", a declarat Olea. Conducerea CTHR, prin intermediul consilierului de imagine Mircea Caster, susține că proiectul nu se suprapune pe perimetrul zonei de conservare specială.

CRSE va cere și anularea certificatului de urbanism emis  la cererea Companiei de Hoteluri și Restaurante Padiș de Consiliul Județean Bihor.  Aceste acte fac parte din demersurile CHRP pentru realizarea unei stațiuni de schi în Padiș, într-o zonă despre care ecologiștii susțin că ar fi protejată. „În Ordonanţa Guvernului 57/2007 se arată că nu se poate construi într-un parc natural", a declarat Mihai Togor, președintele CRSE.  

Investitori străini, din anturajul fostului premier italian Silvio Berlusconi, sunt interesaţi un ridicarea unei staţiuni montane în zona Padiş. Printre numele vehiculate se numără Vincenzo di Palo şi pe Lo Jucco Domenico. Proiectul este în faza ultimelor avizări, după întocmirea tuturor studiilor necesare, planul de urbanism de zonă, studiu geologic, de mediu,  pentru care deja s-au investit, în total aproape 2 milioane de euro. Proiectul este contestat însă de ecologiştii care susţin că staţiunea urmează să fie construită într-o zonă protejată. Demararea investiţiei depinde de avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni.

Compania de Turism Hoteluri şi Restaurante Padiş a început în urmă cu 4 ani primele demersuri pentru realizarea unei staţiuni montane, cu caracter permanent, iarna şi vara, de 3-5 stele în zona Padiş - Lazuri. „Proiectul prevede să ajungă, în final, la o staţiune turistică integrată în ecosistem, pe o suprafaţă de 86 hectare, cu un total al suprafeţei construite de 8 la mie din aria totală a staţiunii. Padiş- Lazuri va fi dispusă în "crânguri" dispersate, asemenea satelor din acele locuri. Vor fi menţinute, puse în valoare şi protejate, cursurile de apă, care vor deveni axe de compoziţie", a precizat Mircea Caster, consilier pe comunicare al grupului de investitori.

Staţiune cu caracter permanent

Staţiunea va avea  peste 2.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, instalaţii de transport pe cablu, deservind 12 km de pârtii. „În plus, vor fi şi diferite alte facilităţi, pentru un turism civilizat: şcoală de schi, un centru modern de închiriere a schiurilor şi echipamentului sportiv, amenajări sanitare, magazine de articole sportive şi de suveniruri, cafe-baruri, spaţii de alimentaţie publică, pistă de săniuţe, pistă de coborâre cu perne de aer, spaţii şi instalaţii de joacă pentru copii, snowboarding pe iarbă", a adăugat Mircea Caster.

Investiţiile ar dura, în total, circa 3 ani. „Primul modul ar putea să fie funcţional în mai puţin de un an. Aici vorbim de drumuri, staţie de epurare a apei, primul tronson de pârtie, spaţii de cazare. Valoare investiţiei în primul modul ar fi de circa 50-60 milioane de euro", a spus consilierul pe comunicare la anunțarea proiectului.

Contestată de ecologişti

Ecologiştii orădeni s-au arătat de la început împotriva realizării staţiunii pe motiv că va fi construită într-o zonă protejată, în vecinătatea rezervaţiei ştiinţifice Molhaşurile de la Izbuce. Organizaţiile ecologiste din Oradea consideră că amplasarea staţiunii este total nepotrivită şi că va afecta zona Padiş. „Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a emis în două rânduri o poziţie asupra statutului acestei zone. Atunci când a fost vorba de amplasarea în zona de sud a aşa numitei zone Padis-Lazuri, unde se doreşte realizarea investiţiei, a unui pilon GSM, zona a fost declarată ca fiind de conservare specială,  iar apoi, ca răspuns la cererea Consiliului Judeţean Bihor, referitoare la realizarea acestei staţiuni, că zona nu se află în zona de conservare specială. Astfel, Ministerul a utilizat două măsuri pentru zona în discuţie, lucru inadmisibil pentru această instituţie şi care încalcă grav legea", a declarat Paul Iacobaş, preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor. În replică, Mircea Caster spune că toată legislaţia în vigoare şi toate studiile făcute de investitori arată că zona nu este una protejată. „Până se face o nouă propunere pentru zonare nimeni nu poate să spună că este în zona de protecţie. Nu există nimic care să dovedească că e zonă protejată. Conform studiilor acolo se poate începe dezvoltarea zonei turistice. Au fost făcute studio geologic, a fost cercetat terenul care nu este pe carst. Problema apelor uzate a fost rezolvată printr-un proiect bine pus la punct, astfel încât să nu fie afectată reţeaua hidrologică", a conchis Mircea Caster.


citeste totul despre: