FOTO Dispozitive inteligente de monitorizare a aerului create într-un laborator de robotică şi distribuite în ţară
0
40 de „prafometre“ au fost amplasate într-un proiect pilot al Greenpeace România. Printre oraşele în care s-au montat aceste dispozitive inteligente se află şi Iaşiul, unul dintre cele mai poluate din ţară.
Reprezentanţii Greenpeace au anunţat lansarea proiectului pilot „Praf de România“. Organizaţia de mediu a dezvoltat împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria dispozitive de monitorizare independentă a calităţii aerului. Denumite „prafometre“, 40 de dispozitive vor fi folosite într-un proiect pilot în care sunt incluse cartiere din Bucureşti, Iaşi, Braşov, Craiova, Hunedoara, Ploieşti, Sebeş şi Târgu Jiu. „«Praf de România» este o campanie pentru sănătate şi mediu, care atrage atenţia asupra calităţii aerului şi asupra necesităţii dezvoltării şi implementării unor planuri de acţiune pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din România“, au transmis reprezentanţii organizaţiei de mediu.
Astfel, aparatele pot detecta praful fin din aer PM10, pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri, şi transmit datele înregistrate către site-ul greenpeace.ro. Potrivit activiştilor, ministerul Mediului asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin cele 142 de staţii distribuite pe toată suprafaţa României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro. Cu toate acestea, din 142 de staţii de monitorizare, doar 93 funcţionează.
Conform legislaţiei europene şi româneşti, în zonele în care sunt înregistrate depăşiri ale nivelului poluanţilor atmosferici, primăriile şi consiliile judeţene sunt responsabile de implementarea unor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
„Găsim necesară funcţionarea corectă a sistemului de monitorizare şi informarea corectă a publicului, precum şi transpunerea informaţiilor cu privire la calitatea aerului în planuri de acţiuni la nivelul autorităţilor locale şi implementarea acestora. Deşi poluarea aerului este o problemă în general invizibilă, consecinţele pentru sănătatea şi confortul nostru zilnic sunt grave. Agenţia Europeană de Mediu a estimat că doar în România aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului, se ridică anual la peste 10 miliarde de euro. Le cerem Ministerului Mediului, primăriilor şi consiliilor judeţene să ia măsurile necesare ca cetăţenii României să respire un aer curat!”, declară Alin Tănase, coordonator campanii Greenpeace România.
Sursele majore de poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de producţie, transportul rutier, şantierele de construcţii, haldele şi depozitele de deşeuri şi sistemele de încălzire individuale.
Un aer murdar cauzează disconfort, dificultăţi de respiraţie, tuse şi senzaţie de arsură la ochii. Deteriorarea pe termen lung a calităţii aerului poate duce, de asemenea, la consecinţe mai grave pentru sănătatea noastră, cum ar fi astmul, bolile cardiovasculare, cancer pulmonar, boli legate de sistemul nervos şi cel de reproducere. Conform unui studiu realizat în 2016 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), 92% din populaţia lumii respiră un aer poluat.
* Credit FOTO Mihai Anghel -Greenpeace România
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
