FOTO Emilian Achim, omul care şi-a transformat casa într-un muzeu al satului românesc, cu 10.000 de obiecte
0Emilian Achim (73 de ani) a strâns în ultimii 40 de ani peste 10.000 de obiecte pe care le-a expus într-un muzeu pe care l-a înfiinţat în propria gospodărie din Almaşu Mare .
Emilian Achim este un personaj de poveste în satul său Almaşu Mare. În ultimii ani, i s-a dus vestea în toate colţurile ţării, după ce a înfiinţat propriul muzeu în gospodăria sa. Muzeul Emilian Achim a fost rezultatul unei pasiuni pe care fostul mecanic o are de-o viaţă pentru lucrurile autentice româneşti, pe care le colecţionează.
Muzeul autentic de acasă
A strâns în ultimele patru decenii peste 10.000 de obiecte: cărţi vechi, icoane, lămpi vechi, fotografii, piese de mobilier, căşti de miner, vagoneţi, unelte de lucru, butoaie, urcioare, coşuri de nuiele, obiecte de casă şi de grădinărit şi o mulţime de alte lucruri, fiecare cu povestea lui, pe care Emilian o poate spune turiştilor ce trec pragul casei-muzeu.
Satul lui Emilian Achim se află pe Valea Geoagiului, la aproape 30 de kilometri de oraşul hunedorean şi mai aproape de Zlatna, fostul oraş minier din Apuseni, iar casa în care locuieşte muzeograful amator este „semnalizată” astfel încât poate fi văzută de la depărtare de călători. Bătrânul îi întâmpină voios pe turişti, uneori îmbrăcat în straiele populare care îi sunt atât de dragi, şi îi invită să îi vadă colecţia impresionantă de obiecte populare.
Premiantul hunedorenilor
Astăzi, a fost rândul lui Emilian Achim să fie invitatul hunedorenilor, la Deva, unde a fost sărbătorit pentru munca şi pasiunea sa. Emilian Achim a fost „premiantul săptămânii”, în cadrul unei campanii civice care are loc în fiecare sâmbătă, cu rolul de a-i recompensa simbolic, cu un buchet de flori şi o diplomă, dar şi pentru a le face cunoscută povestea oamenilor ce pot fi consideraţi modele pentru cei din jur.
„Emilian Achim a construit un muzeu autentic, recunoscut de autorităţi, în care păstrează o parte a istoriei şi valorilor neamului său, poporul român”, l-au prezentat iniţiatorii campaniei civice, pe bătrânul venit în faţa hunedorenilor, în straiele sale populare. „Am adus câteva dintre obiectele din muzeu şi am venit cu inima plină de dragoste faţă de ţara mea”, le-a spus Emilian Achim, celor care au venit să-i cunoscă povestea.
Vă recomandăm şi:
În curtea bisericii din Almaşu Mic de Munte există un loc unde, în trecut, sătenii îşi organizau propria jusiţie, după regulile comunităţii şi mai puţin după legile statului.
Zeci de case din satele hunedorene ale Ţării Moţilor au fost părăsite odată cu terenurile lor, după ce minele de aur s-au închis. O primărie a lansat o campanie inedită, menită să îi convingă pe oameni să se întoarcă în zona depopulată de munte.
O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori
Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.
Satul crucilor de piatră care spun poveştile eroilor din războaiele trecute
Sătenii din Cerişor au păstrat un obicei vechi de secole. Aproape fiecare gospodărie a satului de munte din Ţinutul Pădurenilor dezvăluie, prin crucea de piatră din faţa ei, povestea unui erou care a luptat pe fronturile războaielor din trecut, pentru a-şi apăra patria.
Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi
Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.
FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii
În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.
O poveste despre singurătate: ultimul localnic din Roşia, satul pustiu care va deveni muzeu viu
Aron Truţă (78 de ani) este singurul locuitor din cătunul Roşia, din judeţul Hunedoara. Singurătatea l-a învăţat să tacă şi îşi duce zilele de ani întregi pe lângă casă, îngrijindu-şi vacile, oile şi găinile. Aşezarea ar putea prinde viaţă în jurul său prin planul unui om de afaceri din zonă care vrea să-l transforme într-un muzeu viu.