Cum a trecut Valea Jiului la comunism: partidele istorice dezmembrate rapid, localnicii prea speriaţi pentru a se opune
0
Note secrete ale Siguranţei statului, păstrate la arhive, ofereau detalii despre cum au trăit oamenii din Valea Jiului instaurarea regimului comunist, după alegerile din toamna anului 1946.
Detalii despre starea în care a fost adusă Valea Jiului, după alegerile din toamna anului 1946 care au pecetluit soarta opozanţilor regimului comunist sunt oferite în mai multe note secrete păstrate şa Arhivele Naţionale - judeţul Hunedoara. Informările Biroului de Siguranţă Petroşani, din lunile care au urmat instaurării regimului comunist, arătau cum au dispărut partidele istorice din oraşele miniere şi cum localnicii s-au împăcat în scurt timp cu noul regim, chiar dacă au continuat să trăiască în sărăcie.
„În urma alegerilor din 19 noiembrie 1946, în Petroşani partidele de opoziţie s-au dezmembrat aproape complet. Despre o acţiune organizată nu mai poate fi vorba deoarece conducătorii lor s-au desolidarizat de partidele de opoziţie şi s-au încadrat în organizaţii democratice. Credem că acest sector este singurul colţ din ţară unde opoziţia este atât de dezechilibrată şi dezorganizată. Aceasta din două motive: 1 - este un centru industrial muncitoresc, cu oameni conştienţi de vremurile actuale şi 2 - partidele istorice nu au avut luptători aprigi pentru o organizare serioasă a cadrelor lor şi s-au bazat pe simpatiile câştigate numai pe bază de propagandă ocazională, de la om la om, propagandă care nu a putut prinde, deoarece partidele din B.P.D. au contracarat prin acţiuni sprintene, în care adunau o masă serioasă de muncitori. Toată propaganda vigilentă a partidelor din Bloc i-a împuţinat pe simpatizanţii opoziţiei şi astfel forţa blocului s-a mărit din zi în zi. Actualmente opoziţia din localitate şi-a pierdut complet speranţa, iar propaganda de la om la om scade. Pe trenuri sunt comentarii din când în când la adresa Guvernului, alimentate de speculanţi, printre ţărani. Elementele nemulţumite provenite mai ales din epuraţi au părăsit Valea Jiului, de teama mulţimii, iar puţinii care au mai rămas fac comerţ s-au trăiesc din expediente (n.r. improvizaţii)”, informa nota Biroului de Siguranţă Petroşani, transmisă în 5 ianuarie 1947 Comisariatului de Poliţie din Deva.
Propaganda, pe la colţuri
Propaganda împotriva regimului se ducea de la om la om, fără a fi afişată public, se menţiona în acelaşi raport. Guvernul era criticat pentru lipsurile cu care se confruntau localnicii, pentru scumpirea bunurilor şi a biletelor de tren, dar nu aveau loc greve şi manifestăr publice ostile comuniştilor. Cu câteva luni înainte de alegeri, politicienii aflaţi în fruntea organizaţiilor locale ale partidelor de opoziţie se plângeau că vieţile familiilor lor erau puse în pericol şi că sediile partidelor le-au fost vandalizate de simpatizanţi ai partidelor pro-sovietice.
Şi formaţiunile din Blocul Partidelor Democrate (BPD) se găseau într-o stare confuză, iar propaganda făcută de activiştii lor era slabă, populaţia fiind nemulţumită de lipsurile economice şi de salariile insuficiente faţă de preţurile exagerate. În plus, în ciuda epurărilor, în conducerile organizaţiilor politice din Valea Jiului rămăseseră oameni despre care informatorii susţineau că nu făceau cinste funcţiilor lor.
„În PCR, la conducere înlăturarea merge mai greu, pentru că elemente necorespunzătoare şi-au atras aderenţi şi prieteni care îi ţin încă. Menţionăm cazul lui Doblici Ştefan din regionaa PCR care a fost şi este foarte rău văzut de muncitori pentru atitudinea tiranică a sa, cu care îi tratează. Totuşi până în prezent nu a fost înlăturat. În PNP s-au înfiltrat elemente care nu fac cinste partidului, cum este cazul lui Otto Alexandrescu, ştiut de toţi drept un om fără onoare şi cartofor incorigibil. Toată lumea ştie că pe cuvântul acestui om nu se poate pune nicio bază, astfel că locul său la conducere este rău văzut de intelectualii care formează masa partidului”, se arăta în nota secretă din 5 ianuarie 1947.
Erau nemulţumiţi, dar nu protestau
Aceeaşi dare de seamă asupra stării de spirit a populaţiei din oraşele Văii Jiului arăta cât de îngrijoraţi erau oamenii de situaţia în care se aflau.
„Muncitorii sunt nemulţumiţi pentru incompleta alimentare cu articole de primă necesitate din economie. Ţăranii, puţini cât există în acest sector, îşi manifestă nemulţumirea faţă de preţurile exagerate din prăvălii, cu care cumpără produse de manufactură. Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi pentru salariile insuficiente, cu care nu pot acoperi traiul extrem de scump. Elevii prezintă o stare de spirit specială, deoarece prin introducerea sistemului democratic în şcoală mulţi au abuzat de libertăţile ivite, profitând de acest lucru pentru a crea o stare de debandadă ce duce spre anarhie, îndeosebi în şcolile de ucenici. Pensionarii statului şi mai ales ai asigurărilor sociale sunt nemulţumiţi pentru pensiile derizorii ce le primesc, cu care unii dintre ei nu pot face faţă nici pentru plata chiriilor pe lună, decum pentru întreţinerea lor. Raţionalizarea consumului este bine făcută, însă alimentele sosesc din ce în ce mai greu”, se menţiona în raport.
Acţiuni de sabotaj, de rezistenţă pasivă şi răspândiri de ştiri false nu erau înregistrate, iar acţiuni de defăimare a reformelor anunţate de comunişti se auzeau doar în trenurile de călători, informa nota secretă din 5 ianuarie 1947, semnată de Ioan Haţegan, şeful Biroului de Siguranţă al Comisariatului Petroşani.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Două fotografii vechi de peste şapte decenii, păstrate la Arhive, oferă detalii mai puţin cunoscute despre dezastrele celui De-al Doilea Război Mondial. Imaginile arată urmările unui raid aerian din toamna anului 1944, soldat cu nouă morţi şi patru răniţi.
O scrisoare rară, expediată de o tânără îndrăgostită de un fost prizonier sovietic, Vladimir, fugar spre frontul de vest al ţării în toamna anului 1944, a fost descoperită în arhivele Hunedoarei. Scrisoarea unică oferă detalii mai puţin ştiute despre anii tulburi ai războiului mondial şi despre dramele sale.
Detalii mai puţin ştiute despre ororile comise de ostaşii sovietici care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944 au fost păstrate la arhive. Cel mai cumplit caz a fost masacrul din Sulighete, petrecut după ce un soldat care pornise la jefuit prin sat a fost lovit şi dezarmat de un localnic, căruia îi împuşcase porcul.
O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.
Se încarcă comentariile...
