Pistornic şi Sf.Agneţ, piesa lunii iulie la Muzeul Dunării de Jos. Obiectul din lemn de tei, lăsat moştenire de un preot
0
Muzeul Dunării de Jos prezintă publicului în luna iulie un obiect folosit de bătrânele din Bărăgan pentru pecetluirea prescurilor pe care le duceau preotului la altar.Este vorba despre Pistornic şi sf. Agneţ, un obiect care datează de la începutul secolului XX.
Luna lui cuptor, aşa cum este cunoscută în calendarul popular, luna iulie, se află sub semnul focului, al luminii şi al credinţei. Pentru ţăranul român de odinioară, rânduielile agricole erau parte din existenţa vieţii de zi cu zi, relatează muzeografii din Călăraşi. Fiecare moment al anului avea destinat anumite practici agrare. În miezul verii, un moment important îl reprezenta secerişul grâului, moment în care holda bine coaptă trebuia culeasă, iar sătenii se organizau în „clăci”. Purtau pe umări desagii cu mâncare, în mâini ţineau seceri, coase, greble, furci pentru paie, iar în gând purtau tainic rugăciunea. Finalizarea muncii era concretizată totdeauna cu întocmirea „crucilor de grâu”, măcinişul boabelor şi coptul primelor cuptoare de pâine din roada cea nouă şi îmbelşugată.
Conform Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, în semn de slavă şi de mulţumire către Dumnezeu, bătrânele satului pecetluiau prescurile pe care le duceau preotului, la altar. Pecetea sau ştampila folosită poartă numele de pistornic. Sfântul agneţ serveşte,de regulă, preotului la proscomidie în scopul scoaterii sfintelor părticele, care împreună cu vinul adus la altar, se transformă în trupul şi sângele lui Iisus Hristos, în timpul Sfintei Liturghii. În colecţia de Etnografie şi Artă populară a Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, se află piesa intitulată „Sfântul agneţ şi pistornic„ având numărul de inventar 32526.
Realizată din lemn de tei
Piesa este realizată din lemn de tei, având la unul din capete pistornicul de formă circulară în care sunt cioplite însemnele rituale, iar la celălalt capăt se află Sfântul agneţ, de formă pătrată, care la rândul său conţine alte patru pătrate. În fiecare pătrat de distinge inscripţia IC – XC NI – KA care se tâlcuieşte „Iisus Hristos învinge„.
Per ansamblu, piesa nu este de dimensiuni foarte mari, diametrul maxim al acesteia fiind de 12 cm, iar înălţimea de 8,5 cm.
Donatorul piesei este Mihăilescu Liviu, care mărturiseşte că a moştenit-o de la tatăl său - preotul Mihăilescu, din localitatea Rasa, judeţul Călăraşi. Piesa datează de la începutul sec. XX şi poate fi admirată de către cei interesaţi pe tot parcursul lunii iulie, zilnic, între orele 09-16.00.
Se încarcă comentariile...
