Începe Postul Paştelui. Ce le este strict interzis creştinilor ortodocşi în cele 47 de zile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Slujbe speciale se oficiază în biserici, în Postul Paştelui FOTO Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
Slujbe speciale se oficiază în biserici, în Postul Paştelui FOTO Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

În acest an, cel mai lung şi mai restrictiv post din cele patru posturi importante pentru ortodocşi începe în 7 martie şi se încheie în 23 aprilie. În toată această perioadă, sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire (25 martie) şi de Florii (17 aprilie).

Postul Paştelui se mai numeşte şi Postul Mare. În acest an, cel mai lung dintre cele patru posturi importante din an va începe pe 7 martie şi se va încheia pe 23 aprilie.

El cuprinde 47 de zile în care credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte(să se împărtăşească) sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea.

Postul cel Mare care vesteşte apropierea Sfintelor Paşti, când se sărbătoreşte Învierea Domnului Iisus Hristos. „Postul cel Mare a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creştin de Paşti şi ca mijloc de creştere duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului”, spune părintele Eugen Ramon Ilie din Călăraşi. 

Ce nu ai voie să faci

În postul Paştelui este strict interzis să consumăm produse de origine animală, precum carne, brânză, ouă, lapte şi peşte. De asemenea, este interzis fumatul şi alcoolul. Totodată, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. În această perioadă este importantă şi o sfinţire a casei. Slujba oficiată de preot se numeşte Sfeştanie.

„Sfeştania se săvârşeşte în toate posturile de peste an, precum şi în zilele de post de peste săptămâna, miercurea şi vinerea. Cine poate, este bine să săvârşească sfeştanie în toate posturile. Cine nu poate, să o facă cel puţin în Postul Mare.

Rolul stropirii cu această apă este acela de a alunga duhurile viclene; de a ierta micile păcate, cum ar fi gândurile rele, mintea curăţindu-se, putând astfel să se îndrepte spre rugăciune. De asemenea, poate alunga bolile, aducând sănătate trupească şi sufletească”,spun preoţii.

În Postul mare strict interzise în această perioadă sunt şi nunţile. Nu se fac nunţi pentru că perioada este de postire şi se referă atât la postirea sufletească, dar şi la cea trupească. Un alt motiv pentru care nu se fac nunţi în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunţii sunt organizate petreceri cu multă mâncare şi băutură, dar şi cu o atmosferă ce este în contradicţie cu perioada postului. Biserica nu permite săvârşirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunţii să nu fie umbrită de restricţiile postului.

Ce dezlegări dă Biserica

În postul Paştelui este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în mai multe zilele.

Conform crestinortodox.ro, se dezleagă la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte(când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Când pică Paştele catolic

În 2022, Paştele Ortodox şi Paştele Catolic pică la o săptămână distanţă între ele. La ortodocşi, Paştele o să fie sărbătorit pe 24 aprilie, în timp ce Paştele catolic se sărbătoreşte în 17 aprilie. Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă. Aceasta se calculează după o regulă stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325.

Diferenţa dintre Paştele ortodox şi Paştele catolic este dată de faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian. Există astfel şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână.

 Vă recomandăm să citiţi şi:

LIVE TEXT Război în Ucraina - ziua 11. Rusii s-au concentrat pe încercuirea oraşelor Kiev şi Harkov. Centrala termică din Okhtyrka, distrusă

Preşedintele Zelenski cere din nou avione de fabricaţie rusească de la Europa de Est. Polonia ar putea să accepte

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite