Nuditatea magică în folclorul bistriţean
0
În timpurile de mult apuse, bistriţenii nu erau străini de ritualuri menite să le aducă bunăstare, ploaie sau chiar ursitul. Specialiştii au observat, însă, că de cele mai multe ori aceste ritualuri implicau nuditatea.
Specialiştii în folclorul românesc nu au putut să nu observe faptul că multe dintre ritualurile şi practicile făcute de femei sau de tinerele fete sunt profund legate de nuditate. Astfel, folcloriştii amintesc dezbrăcarea fetelor în faţa focului care are menirea de a le aduce iubitul aproape. Focul urmează să sporească fluidul magic al nudului şi să-l facă pe fecior să ardă de dorul fetei.
Tudor Pamfile povesteşte despre data de 17 iulie, când femeile obişnuiau să se dezbrace de tot şi să adune balegă de vacă sau de bou, pe care mai apoi o izbeau de nuielele gardului. Odată uscată, aceasta este mai apoi folosită pentru tratarea inflamaţiilor urechiilor, durerilor de dinţi sau chiar inflamaţiilor de la nivelul feţei.
Un alt ritual întâlnit în vremuri apuse era „datina paparudelor” care avea drept scop aducerea ploii. La acest ritual participau fete sau băieţi cu vârsta între 12 şi 14 ani. Corpul lor era gol, cu excepţia coapselor care erau acoperite cu frunze.
Sursa foto: Sat Mocod Facebook
Nuditatea era întâlnită într-un alt ritual întâlnit în deosebi în zona Transilvaniei, tot pentru „invocarea” ploii. Când pământul era prea uscat fetele tinere, îndrumate de o femeie mai bătrână, toate în pielea goală, furau o grapă, pe care o trăgeau mai apoi peste câmp, până ce ajungeau la un pârâu, unde o lăsau să plutească.
Se aşezau mai apoi pe ea şi aprind câte o flacără mică în fiecare colţ. Acestea trebuiau să ardă timp de o oră, după care femeile părăsesc grapa şi revin la casele lor.
George Coşbuc îşi aminteşte şi el de obiceiurile şi riturile la care a luat parte pe meleaguri bistriţene care includ nuditate, tratând subiectul cu o uşoară ironie. Vorbeşte astfel despre nopţile când femeile îşi făceau farmece: de Anul Nou, de Bobotează şi de Sfântul Gheorghe.
Sursa foto: Sat Mocod Facebook
Potrivit lui Coşbuc, aceste „vrăji” se fac în cursul nopţilor geroase de iarnă, femeile şi fetele fiind „dezbrăcate până la cămaşă, ba chiar şi despuiate de tot, de le clănţănesc dinţii ca la berze şi tremură învineţite de frig”.
Deşi femeile şi mai ales fetele tinere îşi puneau mari speranţe în aceste ritualuri, George Cobşuc susţinea că acestea nu fac altceva decât să determine apariţia durerilor de oase, de încheieturi şi chiar şi a pneumoniei.
Acesta mai notează faptul că doar femeile „recurg” la nud pentru a-şi rezolva diferite probleme, în timp ce bărbaţii culeg buruieni de leac goi până la brâu doar.
Coşbuc aminteşte şi de obiceiul femeilor de a înconjura casa goale în timpul furtunilor de vară cu un topor în mână. Unealta avea drept rol ameninţarea norilor. Acest obicei avea drept scop şi alungarea dracilor şi a puterilor întunericului.
Şi în cazul „vrăjilor rele” se recurgea la nuditate, sporindu-se astfel efectul acestora, motiv pentru care babele care făceau descântece şi legări din zona dragostei, adesea se dezbrăcau în timpul ritualului.
Sursa foto: transilvania-tv.ro
Parte din informaţii preluate din Arhiva Someşană IV
Se încarcă comentariile...
