FOTO Zonă de neratat: Pădurea Pedagogică de la Tihuţa, locul unde ecologia şi biologia se învaţă pe viu

FOTO: Alex Tomazatos

Odată ajunşi în Pasul Tihuţa trebuie neapărat să vă opriţi la Asociaţia Tăşuleasa Social, care de mai bine de 12 ani dă o adevărată lecţie de voluntariat asociaţiilor de profil din întreaga ţară. În 2011, pe trei hectare a fost amenajată prima şi singura pădure pedagogică din România, un loc unde tinerii şi nu numai pot lua lecţii de ecologie şi biologie, pe viu.

La doar doi kilometri de Pasul Tihuţa, între Bistriţa şi Vatra Dornei, la 50 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, ne aşteaptă sediul uneia dintre cele mai mari şi bine organizate asociaţii din Transilvania, Tăşuleasa Social.

 Întinsă pe mai multe hectare, este casă de mai bine de 12 ani pentru un hoinar născut la doi paşi de Pasul Tihuţa şi stabilit de mulţi ani în Germania, Alin Ulhmann Uşeriu. Muntele numit Tăşuleasa, care a şi dat numele asociaţiei pe care a pus-o pe picioare, este moştenit de la bunica sa.

Uşor, uşor, platoul situat la 1227 de metri în Munţii Bârgăului a ajuns să găzduiască tineri din întreaga lume, care au venit tocmai în România să ia o lecţie sănătoasă de voluntariat. Primii care au ajuns la Tăşuleasa Social au fost elevii unui liceu nemţesc, urmându-le tineri din întreaga Europa şi chiar şi din SUA.

Tăşuleasa Social găzduieşte un proiect unic în România, denumit „pădurea pedagogică”, un loc unde copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani iau lecţii pe viu de georgrafie, geologie sau fizică, într-un mod prietenos şi jucăuş.

Proiectul a fost finalizat la mijlocul anului 2011, având nevoie de mai bine de un an pentru amenajare, dar şi de 400 de  voluntari din toate colţurile ţării, dar şi din Republica Moldova şi Germania. Asociaţia a avut parte şi de asistenţa unor biologi, silvicultori sau rangeri.

Pădurea pedagogică se întinde pe trei hectare şi conţine aproape 30 de elemente practice, care îi ajută pe tineri să înţeleagă rolul apei curate în natură, dar şi relaţia dintre om, apă şi pădure.

În pădurea pedagogică învăţăm cum se transformă apa în energie (Foto: Tăşuleasa Social)

Printre „obiectele de studiu” se numără până şi staţia de epurare şi tratare a apei a asociaţiei, care nu foloseşte niciun compus chimic, tinerii având ocazia să vadă cum apa iese din fosa septică şi devine apă pură.

De asemenea, în pădurea pedagogică se regăseşte şi „cel mai lung copac din lume” care este format din trunchiuri găsite tăiate în pădure, dar şi două diorame de sat, unul eco, altul nu, inundate cu ajutorul stropitorilor. Nu lipsesc nici elementele de relaxare, în acest sens fiind amenajată o tiroliană.

După muncă şi studiu, ne aşteaptă o porţie sănătoasă de adrenalină (Foto:Alex Tomazatos)

 „Pentru mulţi tineri voluntari care vizitează Tăşuleasa Social era nevoie de o materie pe care noi să o predăm aici, la campusul asociaţiei. În ultimii 10 ani, organizaţia noastră a înţeles că natura poate să ne înveţe foarte multe lucruri şi că poate să ne ajute în educaţia copiilor. În Pădurea Pedagogică, natura devine un obiect de studiu care ne poate spune multe nu doar despre copaci şi apă, ci şi despre comportamentul nostru şi relaţia dintre oameni,” declara în 2011, Alin Ulhmann-Uşeriu, preşedintele Tăşuleasa Social.

La Pădurea Pedagogică de la Tăşuleasa, unde oricine este primit cu braţele deschise indiferent de vârstă, pot fi „trataţi” tinerii care nu pot concepe viaţa fără gadgeturi, susţin cu tărie voluntarii asociaţiei. Până în acest moment, de experienţa pădurii pedagogice s-au bucurat în jur de 2500 de tineri, din mai multe colţuri ale lumii.

Privelişte nocturnă de la Tăşuleasa Social (Foto: Tăşuleasa Social)

De asemenea, dacă ajungeţi în Pasul Tihuţa, pe lângă pădurea ecologică vă mai puteţi bucura de peisaje pitoreşti deosebite, dar şi de Mănăstirea Piatra Fântânele, unde măicuţele vă invită să vă reculegeţi, lângă una dintre cele mai grandiose cruci din România, ridicată în 2010.

Tot în Pasul Tihuţa vă aşteaptă un telescaun, care vă permite să admiraţi frumuseţea Munţilor Bârgăului, Rodnei, Călimani şi Ţibleş.

Fiind o zonă turistică, cazarea şi masa nu sunt o problemă, cei care aleg să îşi petreacă câteva zile în Pasul Tihuţa putându-se caza la Hotel Castel Dracula sau la pensiunile din zonă, preţul unei nopţi de cazare oscilând între 50 de lei şi 150 de lei. De asemenea, masa o puteţi lua cu sume cuprinse între 15 lei şi 35 de lei.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm:

Secretele Drumului Romanilor din Munţii Bârgăului. Ce frumuseţi dezvăluie vechiul drum pietruit

Cunoscuţi mai ales datorită prezenţei în cel mai popular roman al tuturor timpurilor, „Dracula”, Munţii Bârgăului ne surprind cu peisaje de vis, păduri dese şi un drum şerpuit ce intră şi el în topul ceor mai spectaculoase drumuri din România. Munţii Bârgăului mai ascund însă un drum ce ar data de pe vremea romanilor, numai bun de luat la pas.

România, în ţinutul lui Dracula. Bistriţa-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuţa cel pitoresc şi drumuri împărăteşti

La doar câţiva kilometri de Bistriţa se înalţă semeţ Munţii Bârgăului şi ale sale văi, atent sculptate. După 45 de kilometri parcurşi prin Valea Bârgului, îţi captează atenţia un castel. Este elementul prin care Bram Stoker a legat acţiunea romanului său de meleagurile bistriţene. Ţinutul lui Dracula este descris într-un nou reportaj din cea mai frumoasă campanie „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România”.