Zăbală tracică veche de 2000 de ani, descoperită de un tânăr cu detectorul de metale, expusă la Muzeul Unirii

Obiectul vechi de peste 2000 de ani este expus la Muzeul Unirii

O zăbală de tip tracic, veche de peste două milenii, descoperită prin detecţie de metale de către Tudor Ponoran, fiul primarului din Zlatna, este expusă în cadrul unei expoziţii vernisată miercuri la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Obiectul a fost descoperit în 2014, la Bulbuc, pe teritoriul comunei Ceru-Băcăinţi. „Piesa provine dintr-o pasiune a unui cetăţean, Tudor Ponoran, care are ca hobby detecţia de metale. Descoperirea nu este unică şi nu este unică la nivelul judeţului Alba. Detecţia metalelor sau rezultatele lor au repopulat sau reconfigurat cunoaşterea istorică pe anumite segmente. Piesa face parte dintr-un ansamblu de cinci depuneri şi nu ştim dacă a fost un mormânt sau doar o chestie comemorativă în amintirea unor cinci indivizi”, a spus arheologul Cătălin Borangic, la vernisajul expoziţiei.

Spre deosebire de zăbalele simple, cea descoperită la Bulbuc are o serie de caracteristici speciale. În primul rând are o bară dublu pe lângă cea articulată, se dublează sub bărbie, a explicat arheologul. „Toate aceste caracteristici fac din ea un mecanism extrem de sever cu calul. Ca să probăm acest lucru, împreună cu colegul Marius Barbu de la Deva am reconstituit o astfel de zăbală şi am montat-o pe un cal. Trebuie să vă spun, cu toată mila pentru bietul animal, a înţepenit de durere în momentul când l-am oprit”, a mai declarat Cătălin Borangic.

Tudor Ponoran a descoperit zăbala cu ajutorul unui detector d emetale. Foto: ziarulunirea.ro

Astfel de zăbale asigurau războinicilor călăreţi un control deplin al calului pe care îl călăreau. „Cea mai mică acţiune a căpăstrului îl oprea în galopul cel mai rapid”, a mai explicat arheologul. „Cel mai util ar fi să se facă şi o cercetare arheologică pe zona respectivă. Zona în care s-a făcut descoperirile este o zonă foarte accidentată din păcate şi fondurile sunt întradevăr derizorii. Muzeul a propus deja locaţia respectivă să fie clasată ca sit arheologic. Este destul de la modă în acest moment să se întâmple asemenea descoperiri şi statul să nu aibă nici posibilitatea şi nici iniţiativa fizică în a le localiza, delimita foarte bine şi bineînţeles proteja. Noi tot sperăm ca <cenuşăreasa> aceasta, cultura, să fie altfel tratată la nivel naţional”, a spus Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Unirii.

Expoziţia este organizată de Consiliul Judeţean Alba, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Cum şi-a redobândit Alba Iulia statutul de oraş universitar în urmă cu 25 de ani

Călătorie în Apuseni în anul 1964. Frumuseţea fabuloasă a peisajului şi a locuitorilor de pe munte, în imagini alb-negru