Un om ca o pasăre

De mai bine de un veac, oamenii au reuşit să se ridice către cer. Am depăşit şi limita atmosferei, am ajuns şi pe Lună. Dar ne lipseşte acea simplitate a zborului, cunoscută numai de păsări. Omul-rachetă. Jetman. I se poate spune oricum lui Yves Rossy, omul care a vrut să imite păsările folosind un aparat de zbor neconvenţional. Numărul 5 al revistei „Ştiinţă&Tehnică“, acum, la toate chioşcurile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este elveţian şi se numeşte Yves Rossy. Din copilărie a fost pasionat de zbor. A practicat toate sporturile „zburătoare": acrobaţie aeriană, deltaplanism, parapantism, paraşutism etc. Timp de 15 ani a fost pilot de vânătoare în armata elveţiană. Iată o biografie exemplară pentru un zburător. Dar zborul, în sensul său clasic, a ajuns să nu îl mai mulţumească.

Devenise prea banal. Avea nevoie de ceva care să îl apropie cât mai mult de păsări. Şi cum tehnologia pe care o avea la dispoziţie nu îi oferea ceea ce dorea, a profitat de pregătirea mecanică din tinereţe (a urmat cursurile unui liceu specializat tocmai în mecanică), încercând să realizeze propriul său aparat de zbor individual şi neconvenţional.



Ideea sa era înduioşător de simplă, în principiu. Un om echipat cu o pereche de aripi, pe care să fie ataşat un sistem de propulsie, ar putea zbura, după ce a sărit dintr-un avion de la o anumită altitudine. Dar lucrurile simple în idee nu sunt, decât rareori, simple şi în fapt.

Cu patru motoare

În primul rând, propulsia clasică, cea cu elice, iese de la început din discuţie. Este foarte greu să amplasezi pe o aripă, pe care o porţi pe spate, motorul şi elicea corespunzătoare. Ar mai fi fost şi soluţia folosirii unor motoare rachetă, de genul celor utilizate de românul Iustin Capră. Din păcate, nici aceste motoare nu sunt utilizabile pentru tipul de zbor dorit de elveţian. Ele consumă prea mult combustibil şi, implicit, au autonomie mică. În plus, controlul tracţiunii este greu de realizat pentru aceste motoare. Ne mai rămâne o singură soluţie: motorul reactiv cu turbină. Acest tip de motor este extrem de fiabil, are un consum relativ scăzut şi poate fi controlat foarte precis. Dar şi aici este o problemă. Este nevoie de un motor de dimensiuni reduse, un motor care să poată fi fixat pe o aripă purtată în spate de către omul zburător. Unde credeţi că a găsit Rossy un motor satisfăcător? După ce a estimat tracţiunea necesară asigurării unui zbor orizontal, elveţianul a constatat că există firma JetCat, care produce motoare cu reacţie pentru... aeromodele radiocomandate. Această firmă produce şi motorul Jet-Cat P200, care cântăreşte numai 2,5kg şi produce o forţă de tracţiune de 22 kgf. Un motor numai bun pentru scopul propus. Aşa acum avea să se vadă, Rossy a folosit patru asemenea motoare.

A doua problemă importantă este aripa. Ea trebuie să asigure portanţa necesară zborului. În plus, ea mai trebuia să îndeplinească unele condiţii importante. În primul rând, din motive de siguranţă, trebuia să poată fi largată cu uşurinţă în caz de necesitate. În al doilea rând, ea trebuia să fie pliabilă, deoarece spaţiul din interiorul avionului este limitat. De asemenea, aripa trebuia să reziste solicitărilor mecanice produse pe parcursul zborului.

ÎNTRE 180 ŞI 300 KM/H

Omul, chiar dacă are experienţa de zbor a lui Rossy, nu are instinctele păsării. Omul este programat să meargă pe Pământ. Dar Rossy nu s-a descurajat. În ciuda numeroaselor dificultăţi întâmpinate pe parcursul construcţiei, în ciuda problemelor apărute pe parcursul testelor în zbor, care uneori l-au adus în vecinătatea morţii, elveţianul a perseverat şi a reuşit să construiască un sistem fiabil. Acesta îi asigură o viteză de zbor cuprinsă între 180 şi 300 km/h, o viteză de urcare de 330 m/minut şi o autonomie de minimum 10 minute.

Şi ar mai fi două precizări de făcut. Rossy nu decolează „prin mijloace proprii". Este nevoie ca el să fie ridicat la altitudine cu ajutorul unui avion. Apoi, după zbor, aterizarea se face cu ajutorul unei paraşute, care este deschisă la o altitudine de circa 800 m. Varianta integrală a articolului, în „Ştiinţă&Tehnică". 

6 minute şi 9  secunde a durat,  în noiembrie 2006, primul zbor al  omului-pasăre.

citeste totul despre: