De ce Rusia nu câştigă, de fapt, de pe urma „NU”-ului din Grecia

Unul dintre aşii aruncaţi în joc de Alexis Tsipras în negocierile cu Bruxelles-ul a fost dialogul constant cu Vladimir Putin, stârnind imaginaţia analiştilor care anunţau că Rusia ar putea prelua rolul de finanţator sau măcar protector al ţării falimentare. De fapt, arată „The Moscow Times”, rezultatul anti-UE al referendumului din Grecia nu-i deloc motiv de bucurie pentru ruşi.

Rusia a fost unul dintre cei mai vocali actori în dezbaterile pe tema crizei din Grecia, dar cam atât. Deşi guvernanţii de la Atena au transmis, uneori pe surse, alteori oficial, că vor cere sau aşteaptă un împrumut de până la cinci miliarde de euro din partea Rusiei, Vladimir Putin s-a limitat să profite de neînţelegerile din UE pentru a promova imaginea dezbinată a blocului comunitar, fără a se angaja în orice fel să ajute, totuşi, Grecia. 

Specialiştii în geopolitică au atras în repetate rânduri atenţia că, împrumut sau nu, Rusia profită de pe urma crizei şi că Grecia, chiar şi fără a primi bani de la ruşi, se vor apropia de Moscova, măcar pentru a acoperi golul lăsat de posibila ieşire de sub influenţa Bruxelles-ului. 

„NU”-ul rostit clar de greci la referendumul de duminică a afectat deja pieţele internaşionale - bursele asiatice, europene şi cele americane au deschid toate pe roşu luni, pe fondul temerilor legate de iminenţa Grexitului. Având în vedere că este în continuare al treilea partener comercial al Uniunii Europene, în ciuda embargourilor bilaterale impuse ca urmare a agresiunii ruse din Ucraina, Rusia va avea, de fapt, de suferit laolaltă cu restul lumii din cauza rezultatelor referendumului din Grecia, scrie cotidianul rus „The Moscow Times”. 

Contagiunea ameninţă şi Rusia

Legăturile comerciale înseamnă că, până la urmă, şi producătorii ruşi vor fi afectaţi de turbulenţele din UE, scriu jurnaliştii ruşi. „Dacă se adâncesc incertitudinile cu privire la dezvoltarea economică în zona euro şi asistăm la o scădere a ratei de creştere, asta va conduce la o scădere a cererii din Europa pentru bunuri şi materii prime din Rusia”, explică Serghei Afonţev, şeful departamentului de teorie economică la Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova. 

UE este principalul partener comercial al Rusiei, în timp ce Rusia reprezintă al treilea partener comercial pentru blocul comunitar, după SUA şi China. Anul trecut, UE a importat bunuri în valoare de 180 de miliarde de euro din Rusia, conform datelor Eurostat. 

Criza din Grecia poate ieftini şi mai mult petrolul 

Principalul produs de export al ruşilor, ţiţeiul, s-ar putea ieftini şi mai mult până la sfârşitul anului, pe fondul crizei din Grecia, avertizează analiştii. Cei citaţi de publicaţia rusă spun că, pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul zonei euro, moneda unică europeană se va deprecia, iar investitorii se vor refugia în valute mai sigure, cu precădere în dolarul american. Un dolar mai puternic va pune presiune pe preţurile mărfurilor, care, tradiţional, au tendinţa de a se ieftini atunci când dolarul se apreciază. Luni, imediat după referendumul din Grecia, cotaţia ţiţeiului Brent (tranzacţionat pe bursa londoneză, una dintre cele două referinţe la nivel mondial), a scăzut cu 3% faţă de şedinţa de vineri. 

Astfel, analiştii estimează că preţul barilului de ţiţei ar putea ajunge iar la 55 de dolari, după ce ieftinirea dramatică de la sfârşitul anului trecut şi începutul lui 2015 au împins Rusia în criză economică. 

Investitorii vor deveni tot mai zgârciţi cu pieţele emergente

Orice turbulenţe într-o putere economică mondială se resimt în pieţele emergente. O lovitură atât de puternică precum criza din Grecia va însemna o scădere a investiţiilor noi, precum şi un exod al capitalului din statele emergente. 

„Principalul risc este adus de volatilitatea din pieţele financiare şi de ieşirile de capital din pieţele în curs de dezvoltare. Acest risc va afecta alte state emergente, inclusiv Rusia”, spune Afonţev. 

Luni, indicele RTS (Russian Trading System Cash Index, denominat în dolari americani, care monitorizează capitalizarea celor mai mari 50 de companii din Rusia), a scăzut cu 1,82% faţă de nivelul de vineri, în timp ce indicele MICEX, denominat în ruble, care monitorizează cotaţiile acţiunilor principalelor 10 companii listate pe Bursa de la Moscova, a înregistrat o cădere de 0,64%.  

[<a href="//storify.com/elenadumitru/grecia-inc-o-dat-in-pragul-colapsului" target="_blank">View the story "Grecia, încă o dată în pragul colapsului" on Storify</a>]